Respingerea monedei euro, clauzele de salvgardare privind ajutoarele sociale si asa-numitul “cec britanic”, prin care Marii Britanii i s-au returnat fonduri de la bugetul comunitar, sunt cateva exemple de derogari de care ea a beneficiat in aplicarea deciziilor europene, scrie Agerpres.

“Avem caracterul unei natiuni insulare: independenta, transanta, indarjita in apararea suveranitatii noastre. Nu putem schimba aceasta sensibilitate britanica (...) Si datorita acestei sensibilitati britanice, venim in Uniunea Europeana cu o mentalitate mai mult practica decat emotionala”, spunea premierul David Cameron, in ianuarie 2013.

O declaratie de intentie care trei ani mai tarziu avea sa se materializeze in convocarea unui referendum pentru a spune 'Da' sau 'Nu' unei Europe de la care membrul ei cel mai rebel a smuls in luna februarie ultimele concesii.

Britanicii au mai vrut sa iasa din UE, la doi ani dupa ce au intrat

Acest pragmatism fata de hotararile luate de Bruxelles a fost evident inca de la primirea Marii Britanii in Comunitatea Economica Europeana (CEE), in anul 1973, atitudine pe care unii au vazut-o drept o frana pusa proiectului european.

De altfel, acea admitere a fost precedata de doua veto-uri opuse de Franta intrarii Marii Britanii in CEE, presedintele francez de la acea vreme, Charles de Gaulle, argumentand ca “Marea Britanie nu mai inseamna mare lucru”.

Aceasta admitere anevoioasa a ilustrat si reticenta Europei continentale in fata primirii unei economii care avea nevoie de ajutor urgent, isi aminteste Stephen Wall, fost consilier al premierului Tony Blair.

Dupa intrarea in CEE, laburistii au ajuns la putere promitand un referendum pe tema iesirii din blocul comunitar. Dupa ce guvernul de la Londra a obtinut avantaje bugetare din partea Bruxelles-ului, referendumul s-a desfasurat in anul 1975 si britanicii au ales ramanerea in CEE.

Margaret Thatcher, cel mai dur critic al proiectului european

Patru ani mai tarziu, in fruntea executivului de la Londra a ajuns conservatoarea Margaret Thatcher, care, in indelungata ei guvernare (pana in 1990), a impus o serie de reforme economice. Dar si ea a atacat principiile de baza ale CEE, punctul culminant fiind faimosul discurs sustinut la Bruges (Belgia) in anul 1988. Totusi, “Doamna de Fier” nu a luat niciodata in considerare retragerea Marii Britanii din politicile esentiale ale blocului comunitar si a fost o aparatoare ferma a pietei unice.

Insa ea a negociat si obtinut in 1984 “cecul britanic”, o compensatie primita de Marea Britanie pentru participarea la Politica Agricola Comuna (PAC), politica ce inghite si astazi cea mai mare parte a bugetului comunitar si de care britanicii beneficiaza foarte putin, avand in vedere sectorul ei agricol restrans fata de cel al altor membri.

Marea Britanie si-a mai manifestat insularitatea prin refuzul de a adera la spatiul de libera circulatie Schengen, prin obtinerea clauzei de excludere voluntara ce i-a permis sa nu adopte moneda euro, precum si prin exceptarea de la aplicarea deciziilor ce tin de domeniul Justitie si Afaceri Interne (JAI), inclusiv cele care privesc politica de azil.

Totusi, un analist al filialei americane a German Marshall Fund, Michael Leigh, atrage atentia ca Marea Britanie nu este singura tara din UE care se bucura de un 'tratament special'. Astfel, desi teoretic toate statele blocului comunitar sunt obligate sa adopte moneda euro atunci cand vor fi pregatite, Suedia si Polonia au anuntat ca nu intentioneaza sa introduca moneda comuna, iar de clauza de excludere nu beneficiaza doar Marea Britanie, ci si Danemarca. Cat despre Schengen, nici Irlanda nu doreste sa faca parte din acest spatiu, in timp ce Bulgaria, Cipru, Croatia si Romania nu au fost inca primite.

David Cameron a obtinut noi concesii de la Bruxelles, in schimbul ramanerii in UE

Marea Britanie mai beneficiaza de o derogare si de la aplicarea Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, dupa ce a solicitat, impreuna cu Polonia, anexarea unui protocol privind prevalenta legislatiei nationale.

Marea Britanie este pur si simplu "mai transanta ca altele in apararea intereselor ei atunci cand se simte amenintata de initiativele Bruxelles-ului', puncteaza Michael Leigh.

Pentru a face campanie in favoarea ramanerii in UE, David Cameron a obtinut in februarie noi concesii, cele mai importante fiind promisiunea ca Marea Britanie va fi exceptata de la participarea la o 'Uniune tot mai stransa' si asa-numita 'frana de urgenta', respectiv posibilitatea de a suspenda timp de patru ani ajutoarele sociale pentru imigrantii comunitari noi veniti.

Desi politicienii britanici eurosceptici, precum si o parte a presei, i-au reprosat ca a obtinut prea putin, seful executivului de la Londra s-a declarat multumit de acord si desfasoara in prezent o campanie activa pentru a-si convinge concetatenii sa voteze pentru ramanerea in UE.