Incepe saptamana care ar putea schimba soarta Europei. Efectele Brexitului: o indelungata perioada de incertitudine financiara si scadere economica
O iesire a Regatului Unit din Uniunea Europeana risca sa provoace o crestere a euroscepticismului si sa deschida o “indelungata perioada de incertitudine” financiara, a avertizat Fondul Monetar International.
“Un vot pentru iesire in cadrul referendumului in Regatul Unit si chiar un rezultat strans in favoarea ramanerii ar putea contribui la mai mult euroscepticism si incertitudine”, asigura FMI intr-un raport despre zona euro.
Potrivit institutiei financiare, proiectul european a fost fragilizat deja de divizarile aparute in cursul crizei refugiatilor si a restabilirii partiale a controalelor la frontiere.
“Absenta raspunsului colectiv fata de afluxul refugiatilor a pus net in lumina faliile politice” in Europa, afirma Fondul in raportul sau anual asupra economiei zonei euro, evocand diviziuni “politice crescande”.
Britanicii urmeaza sa decida, joi, prin referendum daca doresc sa paraseasca UE, perspectiva care tulbura pietele si influenteaza decizia Bancii Centrale Americane (FED) de a amana normalizarea politicii sale monetare.
Tabara Brexit este favorita in sondaje si presupusa castigatoare in intentiile de vot in campania afectata, saptamana viitoare, de uciderea unei deputate britanice care sustinea mentinerea tarii in UE.
Inainte de anuntarea decesului deputatei, purtatorul de cuvant al FMI, Gerry Rice, insistase - in conferinta de presa bisaptamanala a institutiei - asupra riscurilor economice ale Brexit.
“Un vot pentru iesirea din UE ar deschide o lunga perioada de mare incertitudine, de volatilitate asupra pietelor financiare si de crestere mai lenta in timp ce Regatul Unite va trebui sa-si negocieze noua relatie cu UE”, a asigurat el.
Rice a aparat totusi “neutralitatea si impartialitatea” FMI, asigurand ca institutia nu cauta sa “sune alarma”, ci pur si simplu sa-si faca treaba.
Boris Johnson i-ar putea lua locul lui David Cameron, in cazul unui Brexit
In cateva zile, conservatorul populist Boris Johnson ar putea avansa pe drumul sau catre functia de prim-ministru al Marii Britanii, iar miscarea de stanga radicala Podemos ar putea fi foarte aproape de a prelua fraiele puterii in Spania si, desi niciunul dintre aceste scenarii nu este un lucru cert, faptul ca ambele sunt plauzibile evidentiaza starea actuala a Uniunii Europene - comenteaza luni politico.eu.
Indiferent care vor fi rezultatele referendumului din Marea Britanie privind apartenenta la UE si ale alegerilor parlamentare din Spania de la 26 iunie, guvernele si institutiile europene vor trebui sa se confrunte cu aceeasi realitate cruda: criticile dure la adresa Uniunii Europene sunt ceea ce au in comun diversele miscari populiste si antisistem, fie ele de stanga sau de dreapta.
Spania si Marea Britanie nu sunt singurele tari unde politica traditionala pare sa se fi intors cu susul in jos. Adaugati la asta prestatia solida a candidatilor Miscarii 5 Stele din Italia, fondata cu mai putin de sapte ani in urma de comediantul Beppe Grillo, sondajele de opinie care il plaseaza pe actualul sef al statului francez François Hollande pe pozitia a patra in perspectiva alegerilor prezidentiale din Franta de anul viitor si miscarea 'Alternativa pentru Germania' care a zdruncinat politica germana si a facut ca sprijinul pentru coalitia guvernamentala de la Berlin sa coboare sub 50% pentru prima data in perioada postbelica, mentioneaza sursa citata.
Daca alegatorii britanici decid ca tara lor sa iasa din Uniunea Europeana, Boris Johnson, fost primar al Londrei si sustinator fervent al campaniei pro-Brexit, ar deveni in viitorul apropiat un contracandidat credibil pentru actualul premier David Cameron la sefia Partidului Conservator. O victorie pentru sustinatorii Brexitului ar pune sub semnul intrebarii, de asemenea, viitorul Regatului Unit, alimentand demersurile pentru independenta Scotiei - si posibil si ale Tarii Galilor - la mai putin de doua decenii dupa instaurarea pacii in Irlanda de Nord.
Formatiunea spaniola Podemos si-ar putea consolida pozitia sa de al doilea cel mai popular partid pentru a forma guvernul sau a participa la o coalitie guvernamentala, dupa ce i-a umilit pe socialisti (PSOE), care au condus Spania timp de 23 din cei 42 de de ani de la reinstaurarea democratiei dupa moartea dictatorului Franco. Podemos sustine si cererile Cataloniei de organizare a unui referendum privind independenta, ceea ce ar putea duce la o secesiune de Spania, scrie sursa citata.
Germania si Franta nu au planuri concrete daca Marea Britanie paraseste UE
Pana acum, nici guvernele din Europa, nici institutiile Uniunii Europene nu par sa aiba planuri de actiune pentru scenarii care pareau greu de imaginat acum sase luni.
Parisul si Berlinul pregatesc o scurta declaratie comuna pentru eventualitatea unui Brexit, dar mesajul va fi mai mult politic decat practic, potrivit unui consilier francez. Cu numai cateva luni in urma, ambele guverne inca vorbeau despre o 'initiativa' pentru a arata ca inca se gandesc la un fel de reforma a UE. Nu mai este cazul in prezent - continua politico.eu.
''Ar fi important sa existe ceva care sa arate ca o abordare comuna, dar ele (Franta si Germania) nu au un plan detaliat de a trata ceva care va fi atat de complex, cu atat de multe aspecte impredictibile", explica Bruno Tertrais, expert in cadrul Fundatiei pentru Studii Strategice din Paris.
Nevoia de consultare a alegatorilor este si unul dintre motivele pentru care majoritatea guvernelor au renuntat la ideea ca Uniunea Europeana ar trebui sa fie guvernata de un nou tratat in viitorul apropiat.
Dat fiind actualul sentiment de euroscepticism sau 'euro-alergie' - ca sa imprumutam o expresie folosita de fostul ministru de externe francez - este improbabil ca vreun guvern sa aleaga acest moment pentru a cere si mai multa integrare europeana. De aceasta data, ''mai multa Europa" nu mai apare ca fiind raspunsul la numeroasele probleme ale UE, asa cum era cazul in trecut.
''Cred ca intreaga idee de federalism european tocmai a murit si acum a venit timpul ca guvernele si institutiile UE, care au fost atat de indepartate de alegatori, sa se opreasca, sa gandeasca si sa reflecteze: ce a mers prost in acest proiect?', afirma Charles Grant, directorul think-tank-ului Centrul pentru Reforma Europeana, cu sediul la Londra.
Dincolo de consecintele pentru politica interna din Marea Britanie, preocuparea imediata a altor guverne europene va fi aceea de a evita posibila contagiune si de a face fata prabusirii pietelor financiare care ar putea urma unui Brexit.
Parte a riscului de contagiune este insasi ideea de referendum. Votul britanic le-a dat idei politicienilor din UE care sunt disperati sa le arate alegatorilor ca vor avea un cuvant de spus cu privire la viitorul Europei.
De cand alegatorii au inceput sa fie consultati direct legat de proiectul unei Constitutii a UE, cu mai mult de un deceniu in urma, rezultatul nu a fost aproape niciodata bun pentru proiectul european - Constitutia (UE) a fost respinsa chiar de francezi in 2005, adauga politico.eu.
Pe acelasi subiect: