Autostrada E-763 face parte dintr-o reţea trans-europeană de autostrăzi care face legătura între Gdansk şi Atena, precum şi între Istanbul şi portul Bar de la Marea Adriatică.

Autostrada inaugurată duminică face legătura între oraşele Obrenovac şi Ljig, are o lungime de 62,7 kilometri şi a fost concepută pentru viteze de 130 km/h.

La ceremonia de inaugurare, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a spus că acest tronson de autostradă, construit de firma chineză Shandong Hi-speed Group, va contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii în Serbia şi va atrage investitori în oraşe de-a lungul autostrăzii.

Vucic a subliniat că o serie de companii chineze au contribuit la relansarea economiei Serbiei, în special firma HBIS, care a cumpărat combinatul siderurgic Smederevo, firma Zijin, care a preluat un producător de minereu de cupru din oraşul Bor, şi firma Linglong care a făcut invstiţii semnificative în oraşul Zrenjanin.

În luna iulie a acestui an, ministrul Infrastructurii, Zorana Mihajlovic, anunţa că Serbia intenţionează să împrumute mai multe miliarde de euro din China şi alte ţări străine în următorii ani, pentru a finanţa investiţii în proiecte regionale.

"Statul trebuie să demareze noi investiţii dacă vrea o creştere economică continuă, în caz contrar am putea avea probleme", a mai spus Zorana Mihajlovic, care ocupă şi postul de vicepremier în cabinetul condus de Ana Brnabic.

Pentru a putea realiza acest lucru, autorităţile de la Belgrad intenţionează să investească până la opt miliarde de euro în infrastructură pe termen mediu, în principal graţie unor acorduri finanţate de China, dar şi de Rusia, Turcia şi Azerbaidjan.

Serbia a încheiat anul 2018 cu un mic excedent bugetar, iar planul de cheltuieli pe 2019 mizează pe un deficit de 0,5%. Datoria publică totală a Serbiei se situa la finele lunii mai la 51,8% din Produsul Intern Brut.

“Drumul Mătăsii” în secolul XXI

China, cea mai mare putere comercială a lumii, a anunțat în 2013 o nouă inițiativa denumită "Drumul Mătăsii" destinată întăririi schimburilor comerciale între Asia, Rusia și Europa. Totodată, în 2017, Beijingul a anunțat că va înființa un fond de investiții de zece miliarde de euro (11,15 miliarde de dolari) pentru a finanța proiecte în Europa Centrală și de Est (CEE).

Fondul China-CEE va fi condus de Sino-CEE Financial Holdings Ltd, o companie înființată î n urmă cu doi ani de Industrial and Commercial Bank of China (ICBC). De asemenea, China Life Insurance și Fosun Group sunt implicate în gestionarea entității.

Fondul speră să obțină 50 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor în domeniul infrastructurii, produse de înalta tehnologie și bunuri de consum. Deși fondul se axează pe statele din CEE, ar putea fi extins și spre restul Europei și alte regiuni, dacă aceste lucru este important pentru cooperarea dintre China și Europa Centrală și de Est, se arată în comunicatul Industrial and Commercial Bank of China.

Europa Centrală și de Est este parte a proiectului "Drumul Mătăsii", prin care autoritățile de la Beijing speră să obțînă acces la noi piețe de export pentru companiile chineze. China vrea să creeze o ruta comercială modernă, cunoscută sub numele de "Drumul Mătăsii", prezentată că un proiect de strategie națională.

Vor fi adoptate politici speciale menite să încurajeze creditorii chinezi să finanțeze proiectele de infrastructură din țările aflate pe traseul care leagă Europa de China, iar companiile chineze vor investi în aceste state.

Va fi construită o rețea de autostrăzi, cai ferate, conducte de transport a gazelor naturale și țițeiului, rețele de Internet, legături maritime între centrul, vestul și sudul Asiei, până în Grecia, Rusia și Oman, sporind legăturile Chinei cu Europa și Africa.

China a semnat memorandumuri de înţelegere cu mai multe state europene (Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Grecia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, România, Slovacia sau Slovenia), dar și Italia, pentru finanțarea de proiecte strategice de infrastructură.

De cealaltă parte, marile puteri ale lumii - în special SUA şi membri importanţi ai UE, ca Franţa şi Germania - privesc cu o anumită suspiciune proiectul chinez, pe care îl suspectează că ar putea contribui la creşterea influenţei puterii asiatice pe continentul european.