Premierul italian insistă că doar coronabondurile ar putea salva Europa de dezastrul provocat de COVID-19. De ce se opun Germania și Olanda
            Euro
                        
            Prim-ministrul italian Giuseppe Conte a pledat din nou pentru mai multă solidaritate europeană şi emiterea de eurobonduri ca răspuns la consecinţele economice ale pandemiei.        
        
	“Trecem prin cel mai mare şoc de la ultimul război” mondial, a afirmat Conte pentru ediţia de luni a cotidianului german Sueddeutsche Zeitung, scrie Agerpres.
	“De aceea, Europa trebuie să dea un răspuns care să fie la înălţimea evenimentelor”, a declarat el, insistând că Uniunea Europeană are nevoie de “toată muniţia sa” pentru a răspunde crizei prin emiterea de obligaţiuni comune.
	Şefii de stat sau de guvern ai Celor 27 plănuiesc să aibă joi un nou summit prin videoconferinţă.
	Miniştrii de finanţe din zona euro au stabilit deja un pachet de răspuns la criza coronavirusului de până la 540 miliarde de euro, convenindu-se de asemenea crearea unui fond de reconstrucţie.
	Conte a pledat însă din nou în favoarea coronabondurilor, în legătură cu care statele îşi menţin divergenţele. “Această solidaritate este foarte specifică şi limitată în timp. Ea ne va întări enorm pe pieţe”, a subliniat premierul italian, menţionând că aceasta va trimite lumii un mesaj politic foarte puternic potrivit căruia “Europa este solidă şi unită”.
	În ce priveşte rezistenţa opusă de Germania şi de Olanda faţă de coronabonduri, Conte a insistat că perspectiva trebuie să se schimbe acum: “Noi, europenii, trebuie să ne uităm la Europa”. Deseori, fiecare stat se uită doar la propriile avantaje, a explicat el. Spre exemplu, excedentul comercial german este mai mare decât prevăd regulile UE, ceea ce înseamnă că, în loc să fie locomotiva Europei, economia germană este frâna ei, a mai afirmat şeful guvernului italian.
	Și preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, a declarat săptămâna trecută că emiterea de obligaţiuni comune rămâne una din soluţiile posibile în zona euro, pentru a face faţă consecinţelor economice ale pandemiei de coronavirus.
	Ţările din zona euro au convenit în data de 9 aprilie un pachet de măsuri de urgenţă în valoare de aproximativ 500 de miliarde de euro pentru a susţine activitatea economică, însă persistă în continuare divergenţe cu privire la finanţarea unui viitor plan de relansare.
	Dezacordul vizează în special posibilitatea emiterii de obligaţiuni comune. Clivajul care există cu privire la acest subiect opun ţări precum Germania şi Olanda, care nu sunt de acord cu acest mecanism, statelor cele mai afectate de pandemie cum sunt Italia sau Franţa, care sunt favorabile.
	Întrebat despre posibilitatea de a emite eurobonduri în situaţia actuală, Mario Centeno a răspuns pentru Corriere della Sera: "Nu neapărat, dar nu exclud o astfel de posibilitate. Există o propunere de a utiliza bugetul european şi una de a emite instrumente comune de datorie. Şi una nu o exclude pe cealaltă".
	Un acord este necesar în câteva săptămâni, iar o parte dintr fondurile de care ţările europene au nevoie pentru a-şi relansa economiile trebuie să fie disponibile "imediat ce vom ieşi din carantină", adică la sfârşitul primăverii sau începutul verii, a declarat Mario Centeno.
	Acesta a mai estimat că va fi nevoie de cel puţin doi ani pentru ca Produsul Intern Brut al Uniunii Europene să revină la nivelul din 2019.
            
                        
        
            
                    Pe acelasi subiect:
		
            
        
        
        
        	        
    
 VOYO

  RON
  RON
  RON
  RON
                                
	(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
            
                                ”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”            
                                
	România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
            
                                
	Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
            
                                
	Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
            
                                Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa            
                                
	(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
            
                                
	(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
            
                                
	Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT 
            
                                Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate            
                                Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing            
                                Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea            
                Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături            
                                                        
	Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
                            
                                                        
	UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
                            
                                                        
	Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent
                            



 RSS