Calităţile acestui profesor de economie, în vârstă de 50 de ani, un om ”de stânga din punct de vedere cultural”, dar taxat adesea ”liberal”, au fost salutate inclusiv de fostul ministru german al Finanţelor Wolfgang Schäuble, un bard al ortodoxiei financiare europene, care-l prezenta în mai drept un ”Cristiano Ronaldo al Ecofin”, Consiliul pentru Afaceri Economice şi Financiare al UE.

Anecdota, preluată masiv în presă, a contribuit la a-l transforma în imaginea redresării Portugaliei, una dintre verigile slabe ale zonei euro, care a fost nevoită să recurgă la un plan de ajutorare internaţională pentru a putea depăşi criza datoriei.

La doi ani de la venirea la putere a socialiştilor, mulţumită unei alianţe inedite cu stânga radicală, ţara afişează un deficit public la cel mai scăzut nivel din ultimii 43 de ani de regim democratic, o creştere economică la cel mai înalt nivel din anul 2000 şi un nivel al şomajului care a revenit sub cel de dinainte de criză.

”Experienţa recentă a Portugaliei arată că este posibil, în Europa, să conciliezi obiective de redresare bugetară şi creştere” economică, a subliniat Centeno săptămâna trecută, anunţându-şi candidatura la succesiunea olandezului Jeroen Dijsselbloem.

Obiectivul său, a spus el, este să ”contribuie la formarea consensurilor necesare la completarea Uniunii economice şi monetare” şi să facă din euro ”un instrument de promovare a convergenţei economice şi sociale”.

Fiul unui angajat de bancă şi al unei funcţionare a Poştei, acest amator de rugby şi gătit a crescut în regiunea Algarve (sud) şi a plecat la Lisabona la vârsta de 15 ani, pentru a-şi face studiile.

Absolvent al prestigioasei Universităţi Harvard, acest bărbat cu părul grizonant şi ochii încercănaţi spune că a fost marcat de aceşti ani de formare, în timpul căreia a fost interesat de microeconomie.

”Am devenit mult mai sensibil la legăturile dintre economie şi persoane”, spune el. ”Uneori, macroeconomia uită că sunt oameni de cealaltă parte”.

Întors la Lisabona împreună cu soţia şi cei trei copii, el a intrat la Banca Portugaliei ca economist, iar apoi a devenit directorul adjunct al Departamentului de studii economice.

Nimic nu-l predestina unei cariere politice, până în momentul în care actualul premier Antonio Costa i-a cerut să scrie programul economic al Partidului Socialist şi să candideze în alegerile legislative din 2015, ceea ce a făcut fără să renunţe la eticheta de independent.

Întru totul necunoscut marelui public la intrarea în Guvern, el era prezentat în cercurile academice drept un liberal, din cauza luărilor sale de poziţie în favoarea unei mai mari supleţe a pieţei muncii.

Conciliant şi pragmatic, Centeno a abandonat rapid ideea unui contract unic, una dintre măsurile-far pe care le preconiza pentru a combate precaritatea locurilor de mmuncă, cu scopul de a nu îndepărta partidele de stânga antiliberale, de care depinde supravieţuirea Guvernului.

Capabil să-şi acopere rapid lipsa de experienţă politică, el a devenit unul dintre pilonii Guvernului, dovedindu-se capabil să reducă deficitele şi totodată să ”dea pagina” austerităţii implementate de Guvernul precedent de dreapta.

”Va prelua funcţia de la 13 ianuarie 2018”, a anunţat luni Consiliul UE pe Twitter.

Cu un mandat de doi ani şi jumătate, şeful Eurogrupului prezidează reuniunile lunare ale celor 19 miniştri ai Finanţelor din zona euro, al cărei obiectiv principal este să asigure coordonarea politicilor economice naţionale.

El face parte dintre cei a căror voce contează la Bruxelles, alături de preşedinţii celor trei mari instituţii UE - Jean-Claude Juncker (Comisie), Donald Tusk (Consiliu) şi Antonio Tajani (Parlament) - şi de şefa diplomaţiei Federica Mogherini.

Centeno va conduce lucrările reformei zonei euro, la care statele membre lucrează de mai multe luni.