”Avem mai puţin de 7.000 de agenţi. Nu avem, aşadar, nici măcar în urma recentei suplimentări bugetare, suficienţi oameni pentru a face faţă anumitor provocări legate de Brexit”, a declarat Simon Byrne la BBC.

Un Brexit fără acord (”no deal”) ar putea să aibă consecinţe negative asupra securităţii în provincia nord-irlandeză, a avertizat şeful poliţiei nord-irlandeze.

Posibilitatea de a circula liber, înr-o parte şi cealaltă a insulei, este una dintre bazele succesului Acordurilor din Vinerea Mare, încheiate în aprilie 1998, care au pus capăt ”tulburărilor” nord-irlandeze.

Însă mijloacele evitării reimpunerii controalelor la această frontieră sunt principalul subiect de contencios între cele două părţi - şi anume ”plasa de siguranţă” (”backstop” în engleză), despre care Boris Johnson spune că nu vrea să audă.

”Folosirea unor mijloace tehnologice sau anumitor forme de punct de control fizic nu este realistă”, a denunţat şeful poliţiei nord-iralndeze.

”Există peste 300 de puncte de trecere (a frontierei) pe care va trebui să le supraveghem zilnic, pentru ca acest lucru să funcţioneze”, a subliniat Simon Byrne.

”În momentul” în care poliţiştii nord-irlandezi se vor instala în poziţii, ”noi vom deveni o ţintă a (atacurilor) disidenţilor republicani”, a avertizat el.

În urmă cu trei zile, un dispozitiv exploziv menit să ucidă agenţi din cadrul poliţiei nord-irlandeze - atraşi la faţa locului - a explodat în apropiere de frontiera cu Republica Irlanda, fără să rănească pe cineva. Disidenţi republicani au încercat și luna trecută să ucidă poliţişti într-un atac la Craigavon, în comitatul Armagh.

Îngrijorările în privința unui Brexit fără acrod sunt din ce în ce mai mari atât la Londra, cât și la Dublin, pentru ca o frontieră fizică între Irlanda și Irlanda de Nord ar reactiva un conflict stins în ultimii 20 de ani.

Timp de trei decenii, în perioada Tulburărilor (the Troubles), ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale - conflict catalogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război - în special eliminând posturile militare de control la frontieră.

După Brexit, frontiera de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, respingerea în Parlamentuil britanic a acordului cu UE ridică îngrijorări în ceea ce privește această frontieră.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, într-o perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast. Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit.