Guvernul japonez a aprobat vineri un plan ce prevede extinderea primirii de lucrători străini pentru umplerea parţială a deficitului de forţă de muncă, ce afectează deja grav unele sectoare şi riscă să cuprindă şi altele, din cauza îmbătrânirii populaţiei ţării, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Candidaţii vor trebui totuşi să întrunească anumite condiţii, printre care aceea de a avea cunoştinţe de limbă japoneză care să le permită “să nu se confrunte cu handicapuri în viaţa cotidiană”.

Agricultura, comerţul cu amănuntul, construcţiile, îngrijirea persoanelor vârstnice sau copiilor duc lipsă de forţă de muncă, japonezii fiind reticenţi să se angajeze din cauza condiţiilor dificile de lucru şi a salariilor neatractive.

Mediul de afaceri, de care premierul Shinzo Abe este apropiat, pledează de mai mult timp pentru deschiderea porţilor pentru forţa de muncă străină, dar guvernul trebuie să manevreze cu prudenţă pentru a nu provoca nemulţumirea naţionaliştilor, care sunt şi principalul sprijin popular al Partidului Liberal-Democrat (PLD), aflat la guvernare.

De altfel, autorităţile au avut grijă să precizeze că nu este vorba despre o deschidere spre o imigraţie masivă.

Programe anterioare de primire a unui număr limitat de imigranţi, pentru o durată determinată şi în vederea formării lor înainte de revenirea în ţara de origine, au fost criticate pentru că au servit drept cadru pentru exploatarea mâinii de lucru ieftine.

Potrivit statisticilor oficiale, în Japonia existau, în 2017, 1,28 milioane de lucrători străini, într-o populaţie de 128 milioane de locuitori.

Peste o treime dintre aceşti străini (459.000) sunt soţi sau soţii ale unor cetăţeni japonezi, sud-coreeni aflaţi de multă vreme în Japonia, dar care şi-au păstrat cetăţenia, sau descendenţi ai unor japonezi care au emigrat.

Acestora li se adaugă 259.000 de studenţi, 238.412 de persoane cu calificare înaltă şi 257.800 care beneficiază de un statut de formare profesională.

Cel mai grav deficit de angajați din ultimii 40 de ani

Companiile japoneze caută intens muncitori în întreaga ţară şi oferă contracte atractive, pe perioadă nedeterminată, în încercarea de a depăşi cel mai grav deficit de forţă de muncă din ultimii 40 de ani.

Potrivit Financial Times, companii dintr-o serie de sectoare economice, de la industria auto la sectorul asistenţei acordate vârstinicilor, au avertizat că lipsa de personal începe să le afecteze activităţile.

”Întârzierea proiectelor de construcţii devine o problemă cronică”, a afirmat Motohiro Nagashima, preşedintele Toli Corporation, unul dintre cei mai mari producători de sisteme de acoperire pentru pardoseli din Japonia.

La anunţarea rezultatelor din primul semestru, el a spus că vânzările companiei au scăzut cu 1%, în locul unei creşteri anticipate de 2%, din cauza deficitului extins de muncitori în sectorul construcţiilor, care întârzie proiectele de construcţie a birourilor şi spaţiilor comerciale din zona Tokyo.

Companiile încearcă să acopere acest deficit cu ajutorul unor contracte generoase, pe perioadă nedeterminată, care oferă siguranţa locului de muncă şi beneficii pentru pensie. Această politică a pus capăt tendinţei din ultimii zeci de ani, prin care companiile ofereau contracte part-time sau pe bază de proiecte.

Karoshi sau moartea de prea multă muncă

Nesiguranța locului de muncă a dus la situații extreme în Japonia, în ultimii ani. Dacă țările occidentale pot cu dificultate să înțeleagă un astfel de devotament față de muncă, salaritii din Japonia acceptă să muncească mai mult, în contrapartidă cu protejarea locului lor de muncă. Iar orele suplimentare efectuate de angajați ajunge la cifre alarmante.

De aceea, statul japonez plănuiește pentru prima dată în istoria lui să limiteze numărul de ore suplimentare efectuate de angajați la 100 de ore pe lună.

În prezent, durata legală de muncă este de 40 de ore pe săptămână, completată de un plafon teoretic de 45 de ore suplimentare pe lunî, care dispare însă în neant atunci când există un acord între angajați și companii.

Obsesia pentru muncă a japonezilor a devenit o preocupare constantă pentru autorități în ultimii ani, ca urmare a unui număr considerabil de decese și sinucideri puse pe seama suprasolicitării la locul de muncă sau a depresiei.

Unul dintre aceste cazuri a atras atenția în 2015, de Crăciun, când Matsuri Takahashi, de 24 de ani, s-a sinucis pe 25 decembrie, după ce lucrase mai bine de 100 de ore peste program, în acea lună. Moartea ei se adaugă celor peste 2.100 de decese cauzate de sinucideri sau de suprasolicitare la locul de munca.

In Japonia, morțile din suprasolicitare la serviciu sunt atât de dese încât pentru ele s-a definit chiar un cuvânt: “karoshi”. Primul asemenea caz a fost raportat în 1969, când un bărbat de 29 de ani, căsătorit, a murit în departamentul de curierat al celui mai mare ziar national.

În traducere liberă, karoshi înseamnă chiar "moarte de la prea multă muncă". Cele mai dese cauze pentru karoshi sunt atacul de cord și atacul cerebral. Din 1987, Ministerul Muncii a început să publice statistici legate de Karoshi pentru a atrage atenția publică asupra acestui fenomen.

Un raport dat publicității de autoritățile de la Tokyo relevă faptul că un angajat din Japonia lucrează, în medie, 80 de ore pe luna peste program. 46% din angajații marilor corporații japoneze se tem că vor muri din această cauza.