Partidul, condus de fostul ministru de finanţe Antti Rinne, a obţinut 40 de mandate din totalul celor 200 ale parlamentului de la Helsinki, iar Adevăraţii Finlandezi 39, potrivit rezultatelor definitive. Între cele două partide s-a înregistrat o diferenţă de 0,2 puncte la finalul unei seri electorale pline de suspans.

Social-democraţii semnează revenirea lor în prim-planul scenei politice, la patru ani după eşecul la legislativele din 2015 unde partidul s-a clasat pe locul al patrulea.

"Pentru prima dată din 1999, social-democraţii sunt partidului prim-ministrului", le-a declarat Antti Rinne simpatizanţilor, potrivit Agerpres.

Partidul s-a clasat ultima oară pe primul loc în alegerile legislative în 1999, când Paavo Lipponen a condus ulterior o coaliţie de stânga-dreapta până în 2003. De atunci, social-democraţii au participat la mai multe guverne, fără ca totuşi să iasă pe primul loc.

Ei au desfăşurat o campanie împotriva politicii de austeritate promovate de coaliţia guvernamentală în exerciţiu - compusă din Centru, Partidul coaliţiei naţionale (dreapta) şi Partidul Reforma bleu (eurosceptic) - care a permis scoaterea ţării din recesiune în 2016.

Partidul Social-Democrat conduce în sondaje de aproape un an, în contextul în care mulţi finlandezi sunt îngrijoraţi în legătură cu viitorul serviciilor publice şi al sistemului de asistenţă socială, parţial din cauza costurilor pentru îngrijirea numărului tot mai mare de pensionari.

"Trebuie să ne întărim sistemul de asistenţă socială, iar pentru asta este nevoie de bani", a declarat, într-un interviu pentru Reuters, Rinne, fost important lider sindicalist.

El a spus că majorarea taxelor va ajuta la combaterea inechităţilor din societatea finlandeză.

Ultima dată când Partidul Social Democrat (SDP, de stânga) a câştigat alegerile generale a fost în 1999, deşi de atunci a mai fost partener minoritar în diverse coaliţii de guvernare.

Politicile actualului guvern de centru-dreapta au afectat veniturile grupurilor vulnerabile, cum sunt pensionarii, familiile cu copii, studenţii şi şomerii, a adăugat liderul social-democrat.

De la precedentele alegeri parlamentare, din 2015, premierul de centru Juha Sipila şi-a făcut un obiectiv din a împiedica majorarea datoriei publice, alături de scoaterea ţării din cei trei ani de recesiune care s-a încheiat la sfârşitul lui 2015.

Anul trecut, guvernul Sipila a reuşit să reducă datoria uriaşă a Finlandei, pentru prima dată într-un deceniu.

Însă restricţiile financiare au dus la măsuri de austeritate şi la reduceri de cheltuieli, precum şi la diminuarea ajutoarelor de şomaj, la îngheţarea pensiilor şi la limitarea primelor de vacanţă pentru angajaţii din sectorul public, ceea ce a făcut ca guvernul să devină extrem de nepopular.