Paradoxul bogăției. Statele care stau pe cele mai mari rezerve de țiței din lume se vor confrunta cu cea mai gravă criză economică din istorie
Rafinarie petrol, Arabia Saudita, Golful Persic
Cele şase state care formează Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) se vor confrunta cu cea mai gravă criză economică din istorie, a anunţat Institutul de Finanţe Internaţionale (IIF).
Criza fără precedent pentru țările din Golf urmează dublului șoc cu care se vor confrunta țările din regiune: pe de o parte prăbuşirea preţului petrolului şi, pe de altă parte, pandemia de coronavirus.
Pe ansamblu, Produsul Intern Brut al statelor din GCC se va contracta cu 4,4% în acest an, în pofida unor semnale care arată că răspândirea virusului a fost ţinută sub control cu success, iar unele restricţii au fost ridicate în ultimele săptămâni, a apreciat IIF, un organism care reprezintă industria financiară globală.
Reducerile de cheltuieli publice adoptate de autorităţile regionale pentru a ţine sub control agravarea deficitelor publice "ar putea compensa pierderile provocate de reducerea exporturilor petroliere" însă chiar şi aşa deficitele agregate ar urma să urce până la 10,3% din PIB în acest an, de la 2,5% din PIB în 2019.
Banca Centrală din Arabia Saudită a anunţat luni că va injecta o sumă suplimentară de 13,3 miliarde de dolari în sistemul bancar local pentru a ajuta băncile să sprijine sectorul privat, după ce cheltuielile de consum au scăzut semnificativ în luna aprilie din cauza măsurilor de izolare, scrie Agerpres.
În opinia IIF, sistemul bancar regional rămâne unul solid, cu o lichiditate şi o capitalizare puternică, şi un nivel relativ redus al creditele neperformante. Măsurile de susţinere a lichidităţi adoptate de autorităţile din GCC pentru a sprijini băncile sunt echivalente cu 4% din PIB, sau 54 miliarde de dolari, susţine IIF.
Arabia Saudită, cea mai mare economie din regiunea Golfului, ar urma să înregistreze în acest an o contracţie economică de 4% şi o agravare a deficitului până la 13% din PIB.
De asemenea, Omanul, care devine "un punct vulnerabil în regiune ca urmare a creşterii datoriilor sale", ar putea înregistra o contracţie economică de 5,3%, în timp ce deficitul ar putea să se agraveze până la 16,1% din PIB în acest an, de la 9,4% din PIB în 2019, susţine IIF.
Pe acelasi subiect: