Întrebat dacă eventualele sancţiuni împotriva Rusiei în cazul otrăvirii lui Navalnîi ar putea viza şi proiectul de gazoduct Nord Stream 2, Steffen Seibert a răspuns în cadrul unei conferinţe de presă regulate: 'Cancelarul consideră că ar fi greşit să excludem aceasta chiar de la început', scrie Agerpres.

Ministrul de externe german Heiko Maas a făcut duminică afirmaţii în acelaşi sens, declarând că ar 'fi greşit să excludem a priori' consecinţe pentru Nord Stream 2, destinat să aprovizioneze Germania şi Europa cu gaze naturale ruseşti, într-o intervenţie la postul public de televiziune ARD.

Maas a dat câteva zile termen Moscovei pentru a 'contribui la clarificarea' a ceea ce s-a petrecut în cazul Navalnîi, potrivit cotidianului Bild.

În caz contrar, 'va trebui să discutăm un răspuns cu partenerii noştri' europeni, a avertizat ministrul de externe german, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene.

În cazul unor sancţiuni, acestea ar trebui să fie 'ţintite', a adăugat Heiko Maas, evocând în special o posibilă îngheţare a proiectului Nord Stream 2.

Principalul opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, este în prezent spitalizat la Berlin. Potrivit guvernului german, el a fost otrăvit 'fără echivoc' în Rusia, în timpul unui turneu electoral, cu un agent neurotoxic de tip Noviciok, conceput în perioada sovietică în scopuri militare.

Berlinul şi alte cancelarii occidentale au cerut Moscovei în repetate rânduri să facă lumină în cazul otrăvirii opozantului rus. Kremlinul a denunţat luni tentative 'absurde' de a acuza Rusia de această otrăvire.

'Orice tentativă de a asocia Rusia în vreun fel cu ceea ce s-a întâmplat (cu Navalnîi, not.red.) este inacceptabilă în opinia noastră', a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care ezită să-i spună pe nume opozantului rus, referindu-se la acesta ori cu 'el' sau cu 'pacientul de la Berlin', conform Eho Moskvî.

Rusia a reproşat Berlinului 'întârzierea procesului de anchetă pe care ea îl solicită' şi că nu ar fi transmis autorităţilor ruse date ale dosarului. Moscova nu a primit încă aceste date, dar se aşteaptă ca Germania să furnizeze Rusiei toate informaţiile necesare 'în următoarele zile', a mai spus Peskov.

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Termenul iniţial de finalizare a proiectului era primul semestru din 2020, însă la finele lunii decembrie 2019, preşedintele american Donald Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.

Nu toate țările UE sunt de acord cu Nord Stream 2

Polonia susţine că Nord Stream 2 este o ameninţare la adresa securităţii energetice a Europei, avertizând că acest proiect va consolida şi mai mult poziţia dominantă de care se bucură Gazprom pe piaţa gazelor naturale din Europa.

În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream-2 permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Însă mai multe ţări din Estul Europei, în frunte cu Polonia, s-au opus de la început proiectului Nord Stream 2, care duce la diminuarea tranzitului gazelor naturale ruseşti via Ucraina, denunţând implicaţiile politice ale proiectului.

În replică, Gazprom justifică construcţia gazoductului Nord Stream 2 prin preconizata creştere a cererii europene de gaze naturale în anii următori.

Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.

În ultimii ani, Gazprom şi-a majorat constant exporturile de gaze naturale spre Europa până la valori anuale record.