Acestea vor ajuta cercetătorii, industria şi întreprinderile din Europa să dezvolte noi aplicaţii într-o gamă largă de domenii, de la conceperea de medicamente şi materiale noi la combaterea schimbărilor climatice, informează Executivului comunitar, într-un comunicat.

Marcând un pas major către obiectivul de a aduce Europa în topul zonelor de supercalcul la nivel mondial, întreprinderea comună pentru calculul european de înalta performanţă (EuroHPC) a selectat opt situri ale centrelor de supercalcul, din opt state membre, care vor găzdui noile calculatoare de înaltă performanţă. Centrele-gazdă vor fi situate la Sofia (Bulgaria), Ostrava (Republica Cehă), Kajaani (Finlanda), Bologna (Italia), Bissen (Luxemburg), Minho (Portugalia), Maribor (Slovenia) şi Barcelona (Spania).

Acestea vor sprijini dezvoltarea de aplicaţii majore în domenii precum medicina personalizată, conceperea de medicamente şi materiale, bioingineria, prognozele meteorologice şi schimbările climatice. În total, 19 din cele 28 de ţări participante la întreprinderea comună vor face parte din consorţiile care vor asigura funcţionarea acestor centre.

Bugetul total este de 840 de milioane de euro, cifră care ţine seama şi de finanţarea oferită de UE. Modalităţile exacte de finanţare ale noilor supercalculatoare vor fi prevăzute în acordurile de găzduire care vor fi semnate în curând.

"Aceste centre le vor oferi cercetătorilor acces la supercalculatoare de nivel mondial, o resursă strategică pentru viitorul industriei europene. Aceştia îşi vor putea prelucra datele în interiorul UE, nu în afara ei. Este un pas înainte important pentru ca Europa să treacă la un nou nivel în ceea ce priveşte capacitatea de calcul; astfel vom putea progresa în tehnologii orientate spre viitor, cum ar fi internetul obiectelor, inteligenţa artificială, robotică şi analiza datelor", a declarat vicepreşedintele pentru piaţa unică digitală, Andrus Ansip.

În lumea de astăzi, capacitatea de calcul de înaltă performanţă este esenţială pentru a genera creştere economică şi locuri de muncă, dar şi pentru a beneficia de autonomie strategică şi a putea inova în orice domeniu. Domeniile de utilizare ale supercalculului sunt extrem de numeroase.

Acesta poate, de exemplu, să prevadă evoluţia condiţiilor meteorologice locale şi regionale şi să prezică amploarea şi traiectoria furtunilor şi inundaţiilor, permiţând activarea sistemelor de avertizare timpurie pentru fenomenele meteorologice extreme, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

De asemenea, acesta este utilizat pentru conceperea de noi medicamente, pentru rezolvarea ecuaţiilor complexe de fizică prin care se generează modele ale proceselor moleculare şi ale interacţiunii unui medicament nou cu ţesuturile umane. Industria aviatică şi cea auto folosesc, de asemenea, supercalculul pentru a efectua simulări complexe şi pentru a testa avioane şi autovehicule în ansamblul lor sau componente ale acestora.

În plus, deoarece acestea sunt esenţiale pentru desfăşurarea unor simulări la scară largă şi pentru analizarea datelor, supercalculatoarele sunt o componentă extrem de importantă în dezvoltarea inteligenţei artificiale şi în stimularea atuurilor Europei în materie de securitate cibernetică şi platforme blockchain, precizează Comisia Europeană.