Katrin Lompscher, senator pentru dezvoltare urbană şi locuinţe în Berlin, intenţionează să introducă acest plafon pentru apartamentele construite până la finele anului 2013, însă această propunere face obiectul discuţiilor şi ar putea să sufere modificări, susţine cotidianul Tagesspiegel, preluat de Agerpres.

Consilierii locali din Berlin ar urma să supună la vot această propunere până la data de 15 octombrie, iar intenţia este ca măsura să intre în vigoare în luna ianuarie 2020.

În luna iunie a acestui an autorităţile locale din Berlin au decis îngheţarea chiriilor timp de cinci ani, la solicitarea rezidenţilor care susţin că oraşul lor, odata faimos pentru că era accesibil, a devenit mult prea scump.

Berlinezii critică activitatea unor companii imobiliare, precum Deutsche Wohnen şi Vonovia, care au cumpărat mii de clădiri, profitând de preţurile mai scăzute decât în alte capitale europene.

Cel mai mare proprietar de locuinţe din capitala Germaniei este grupul Deutsche Wohnen cu peste 115.000 de apartamente, urmat de rivalul Vonovia cu peste 42.000 de apartamente. Acesta din urma a estimat că propunerea de plafonare a chiriilor ar putea să îi reducă veniturile anul viitor cu până la 25 milioane euro, sau aproximativ 10% din veniturile pe care le realizează în capitala Germaniei.

Conform statisticilor, aproximativ 85% din berlinezi stau cu chirie, iar în ultimul deceniu aproximativ 40.000 de persoane se mută în fiecare an în Berlin.

Chiar dacă chiriile în Berlin au crescut, ele sunt mult sub nivelul celor din Londra, Barcelona, Rotterdam, Milano şi Paris. Un apartament cu două camere în Berlin, într-o zonă la modă, Prenzlauer Berg, costă aproximativ 1.500 de euro pe lună, aproape jumătate faţă de costul unui apartament similar în Primrose Hill din Londra.

În aprilie, zeci de mii de persoane au participat la marşuri de protest în mai multe oraşe din Germania, precum München, Koln, Frankfurt şi Berlin, faţă de creşterea agresivă a chiriilor.

Potrivit datelor Eurostat, jumătate dintre germani sunt chiriaşi. În timp ce în România aproximativ 96% dintre persoane locuiesc în apartamente sau case proprietate personală, cel mai mare procent din UE, în Germania proporţia este de 51,7%.