''Indiferent ce formă ia, nu vom permite ca Brexitul să poată periclita Acordul din Vinerea Mare, inclusiv frontiera omogenă dintre Republica Irlanda şi Irlanda de Nord'', a menţionat democrata Pelosi într-o declaraţie, potrivit Agerpres.

În acordul negociat de fostul premier Theresa May cu Uniunea Europeană, Marea Britanie s-a angajat să apere integritatea propriei pieţe interne şi locul Irlandei de Nord în interiorul ei.

Londra a precizat că nu doreşte o ''frontieră dură'' între Republica Irlanda şi Irlanda de Nord, susţinând că vizează evitarea controalelor prin intermediul viitoarelor relaţii economice între UE şi Marea Britanie. Dacă acest lucru nu este posibil, Marea Britanie va propune ''soluţii specifice pentru a trata circumstanţe unice''.

În absenţa unor asemenea soluţii, Marea Britanie va ''menţine o conformitate deplină cu acele reguli ale pieţei interne şi ale uniunii vamale care, acum sau în viitor, sprijină cooperarea Nord-Sud, economia în întreaga insulă (Irlanda) şi protecţia Acordului din Vinerea Mare din 1998''.

Acordul garantează că nu va exista ''nicio nouă barieră normativă'' pentru firmele nord-irlandeze, care vor avea ''acces neîngrădit'' în restul Marii Britanii.

Cele două părţi, Regatul Unit şi UE, admit că acordul din 1998 recunoaşte dreptul dobândit prin naştere al tuturor oamenilor din Irlanda de Nord de a fi irlandezi, britanici sau ambele.

În urmă cu o săptămână, ministrul de externe britanic Dominic Raab a afirmat, după o întrevedere cu preşedintele american Donald Trump desfăşurată la Washington, că există un apetit imens pentru încheierea unui acord comercial post-Brexit între SUA şi Regatul Unit, dar a precizat că mai este mult de lucru în această privinţă.

Aflat în vizită la Londra la începutul lunii iunie, Donald Trump a dat asigurări că Regatul Unit va putea obţine un acord comercial "fenomenal" cu SUA după retragerea din Uniunea Europeană, salutând modul în care fostul premierul britanic Theresa May a gestionat negocierile cu UE privind Brexitul.

După Brexit, frontiera de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, respingerea în Parlamentuil britanic a acordului cu UE ridică îngrijorări în ceea ce privește această frontieră.

Timp de trei decenii, în perioada Tulburărilor (the Troubles), ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale - conflict catalogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război - în special eliminând posturile militare de control la frontieră.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, într-o perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast. Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit.