Liderii UE, pregatiti sa extinda Uniunea, in pofida votului pentru Brexit. Ce state sunt vizate
Parlamentul European de la Strasbourg
Liderii Uniunii Europene (UE) au asigurat statele din Balcani ca negocierile in vederea aderarii lor la UE vor continua, in pofida votului dat de britanici la referendum in favoarea iesirii Marii Britanii din blocul comunitar, informeaza agentia de presa Reuters, preluata de Agerpres.
Presedintele francez Francois Hollande, cancelarul german Angela Merkel si sefa diplomatiei europene Federica Mogherini au avut o reuniune la Paris cu liderii tarilor din Balcanii de Vest, in timpul careia cei trei si-au reiterat hotararea de a continua negocierile pentru aderare la UE.
"Dupa decizia Marii Britanii, trebuie sa le reamintim tuturor fundamentul nostru esential si angajamentele care au fost facute si trebuie sa continuam sa lucram pentru a asigura stabilitatea si securitatea tarilor din Balcani", a declarat Francois Hollande. "As vrea sa asigur aceste tari ca procesul (de negocieri pentru aderare) se va desfasura in continuare", a subliniat liderul francez.
La randul sau, Angela Merkel le-a spus liderilor statelor din Balcani ca "nimic nu s-a schimbat" (in privind negocierilor de aderare), potrivit informatiilor oferite Reuters de doi diplomati europeni.
De asemenea, cativa lideri ai tarilor din Balcani le-au declarat jurnalistilor ca "nu le este frica" de impactul Brexitului si ca negocierile pentru aderare ar trebui sa continue.
Lideri din intreaga Europa participa la cel de-al treilea Summit privind Balcanii de Vest, ca parte a unui proces inceput in anul 2000 si care are drept scop extinderea UE prin includerea unor tari precum Albania, Bosnia si Serbia.
Pe 30 iunie, UE si Turcia au reluat discutiile privind aderarea Ankarei
Surse diplomatice, citate de AFP, declarau, in urma cu 2 saptamani, ca Uniunea Europeana si Turcia vor deschide pe 30 iunie un nou capitol in negocierile privind aderarea, cel legat de chestiunile bugetare, una dintre masurile in contrapartida la acordul privind migratia pe care cele doua parti l-au semnat in martie.
Negocierile in vederea aderarii Turciei la UE, deschise in 2005, au batut pasul pe loc ani de zile. Dar ele au fost relansate ca urmare a unei reapropieri fara precedent intre Ankara si Bruxelles in toamna anului trecut in incercarea de a stavili afluxul de sute de mii de migranti catre continentul european.
Pe 14 decembrie 2015, cele 28 de tari membre ale UE si Turcia au deschis Capitolul 7 (politica economica si monetara), ceea ce a ridicat la 15 numarul de domenii in negociere, dintr-un total de 35.
Capitolul 33, deschis pe 30 iunie, la o zi dupa un summit al sefilor de stat si de guvern din UE consacrat consecintelor referendumului din Marea Britanie, se refera la chestiuni bugetare si financiare.
Bruxellesul si Ankara au incheiat pe 18 martie un acord ce prevede retrimiterea sistematica in Turcia a tuturor migrantilor care traverseaza Marea Egee dinspre tarmurile turcesti catre insulele grecesti, chiar daca cer azil, ceea ce a determinat o scadere spectaculoasa a numarului de nou-sositi in Grecia. In schimb, europenii s-au angajat sa primeasca refugiati sirieni direct din Turcia.
Pe acelasi subiect: