Noul sistem internaţional de măsurare, ce vizează şi alte unităţi precum amper, kelvin şi mol, a fost adoptat oficial în noiembrie la Versailles prin Conferinţa Generală pentru Greutăţi şi Măsuri (CGPM), înfiinţată la sfârşitul secolului al XIX-lea şi care se reuneşte în general o dată la patru ani.

Reprezentanţi din 60 de ţări au votat atunci printr-o "decizie istorică" pentru o redefinire a Sistemului internaţional de unităţi (SI), modificând astfel pentru totdeauna definiţiile mondiale pentru kilogram, amper, kelvin şi mol.

Până acum, kilogramul era definit ca fiind egal cu masa "marelui K", un cilindru din platină şi iridiu, conservat cu multă grijă din 1889 în sediul Biroului Internaţional pentru Greutăţi şi Măsuri (BIPM) din Sevres, în apropiere de Paris.

Or, oamenii de ştiinţă au remarcat că masa prototipului internaţional a variat uşor în raport cu masele celor şase copii-martor realizate în aceeaşi epocă.

Acea variaţie este insignifiantă pentru oameni atunci când este vorba de a merge la piaţă pentru a face cumpărături. Însă ea poate să devină problematică în alte domenii, precum ştiinţele şi industria, care au intrat în era proporţiilor miniaturale odată cu dezvoltarea tehnologiilor cuantice.

Kilogramul va fi de acum înainte definit pe baza constantei lui Planck (h) din fizica cuantică.

Alte schimbări operate: kelvin, măsurat pe baza apei, va fi redefinit pe baza constantei lui Boltzmann (k), asociată măsurării agitaţiei termice a constituenţilor fundamentali ai unui corp.

Amperul va fi legat de sarcina elementară (e), sarcina electrică a unui proton. Molul, unitate de măsură a cantităţii de substanţă, utilizat în special în chimie, va fi definit direct, fixând constanta lui Avogadro (NA).