Pentru autoritatile locale, alegerea celor 12 eurodeputati reprezinta un moment istoric, in timp ce croatii, preocupati de criza economica ce afecteaza de patru ani tara, sunt tot mai dezinteresati.

La zece ani dupa inceperea procesului de integrare in UE, croatii sunt obositi din cauza negocierilor de aderare, insotite pe alocuri de reforme dureroase, precum privatizarea si restructurarea unor santiere navale care s-au soldat cu numeroase concedieri.

In timp ce un croat din doi sustine integrarea in UE, conform sondajelor, unii analisti apreciaza ca rata de participare la scrutin va fi inferioara celei de 44% inregistrate la referendumul privind aderarea la UE, organizat in 2012.

Radovan Vukadinovici, expert in relatii internationale, pune interesul scazut al croatilor fata de UE pe seama crizei economice care coincide cu momentul aderarii.

"Sprijinul pentru aderare s-a diminuat atat din cauza situatiei economice dificile din tara si neincrederii fata de clasa politica locala, cat si din cauza problemele economice cu care UE se confrunta", a mentionat el.

Economia locala este in recesiune incepand din 2009. In 2012, PIB-ul a scazut cu 2%.

Guvernul, constient ca tara va fi una dintre cele mai sarace in blocul celor 27 - cu un PIB pe cap de locuitor care corespunde la aproximativ 60% din media europeana -, spera ca ajutorul financiar al UE de peste 13 miliarde de euro oferit pana la orizontul anului 2020 va contribui la redresarea economiei locale.

Perspectivele economice sunt destul de sumbre pentru Croatia in 2013, cu o crestere economica de 0,7%. In februarie, rata somajului a fost de 21,9%, fata de aproximativ 13% la inceputul crizei economice, in ianuarie 2009.

Avand un salariu mediu lunar de 730 de euro, potrivit unui sondaj efectuat recent de institutul GfK, doua treimi din familile croate apreciaza ca veniturile lor acopera cu greu necesitatile.

Guvernul spera ca aderarea la UE va contribbui la cresterea acestui sector, cu o pondere de 15,4% in PIB in 2012.