Olanda se alătură, astfel, statelor europene care sunt din ce în ce mai dependente de gazele naturale livrate prin conducte de furnizori precum Norvegia şi Rusia sau via tancuri LNG din SUA și Qatar.

Această modificare era inevitabilă după ce autorităţile olandeze au promis că vor închide câmpul Groningen, în urma cutremurelor provocate de extracţia de gaze la depozitele din zona de nord a zăcământului.

Producţia la ceea ce a mai rămas la acest zăcământ va mai continua câţiva ani, ceea ce va genera miliarde de euro pentru statul olandez, Royal Dutch Shell Plc şi ExxonMobil Corp.

Gazele naturale sunt responsabile pentru aproximativ 40% din producţia de energie electrică a Olandei.

Firma GasTerra, un joint venture între statul olandez şi companiile petroliere Royal Dutch Shell Plc şi ExxonMobil Corp, a anunţat vineri că în 2018 vânzările sale au crescut cu 17% până la 11,2 miliarde euro.

Însă doar o treime din gazele naturale au venit de la câmpul Groningen, pentru care firma are drepturi exclusive de comercializare, iar restul de la mai multe zăcăminte mai mici offshore precum şi din importuri din Norvegia şi Rusia.

"Încă de când a început exploatarea de gaze naturale la Groningen, Olanda a fost autosuficientă. Acest lucru nu mai este valabil", a declarat directorul general de la GasTerra, Annie Krist.

Acesta a subliniat că este nevoie stringentă de gaze naturale, pentru a face faţă cererii crescute de energie electrică, pentru a susţine sursele regenerabile şi a înlocui cărbunele.

Prin Nord Stream 2, Rusia își mărește influența în Europa

Țările membre UE sunt divizate în acest moment, din cauza gazoductului Nord Stream, care va aduce și mai mult gaz rusesc în Europa, cu ajutorul Germaniei, dar care se lovește de opoziția țărilor din centrul și estul continentului.

Săptămâna trecută, cotidianul german Die Welt vede în proiectul gazoductului Nord Stream 2 un mijloc pentru Rusia de a-şi întări puterea în Europa printr-un mai mare control asupra alimentării cu energie.

"Acum, Berlinul şi-a folosit influenţa pentru a promova un proiect care divizează Europa - proiectul gazoductului Nord Stream 2", a scris Die Welt într-un editorial, potrivit Agerpres.

"Germania şi Rusia vor fi principalii câştigători ai acestui proiect, în timp ce pierzătorii vor fi Polonia, Ucraina şi toate acele ţări din Europa care au îngrijorări justificate privind securitatea şi vor să limiteze, nu să încurajeze, dorinţa Rusiei de agresiune", a adăugat cotidianul citat. Conform Die Welt, "Nord Stream 2 va transforma Germania în principalul distribuitor al gazului rusesc în Europa".

"Acest lucru are sens din punct de vedere economic, efectele negative politice vor fi semnificative: Moscova îşi va întări puterea, în timp ce neîncrederea statelor central şi est-europene faţă de Germania va spori", a mai scris publicaţia.

Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au căzut de acord săptămâna trecută asupra unei poziţii comune privind revizuirea reglementărilor în domeniul transportului gazelor naturale, care vizează în special proiectul gazoductului Nord Stream 2, pe baza unei soluţii de compromis avansată de Franţa şi Germania.

Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.

Nord Stream 2 va permite livrarea de gaz rusesc către Germania şi alte ţări din Europa, trecând direct prin Marea Baltică şi prin urmare ocolind Ucraina, până acum principalul punct de tranzit. Acest gazoduct va urma acelaşi parcurs ca primul gazoduct de acest fel, Nord Stream 1, via apele teritoriale a cinci ţări: Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca şi Germania. Miza este de a dubla capacitatea de gaz transportată.