“Comisia Europeană propune Consiliului (reprezentând statele membre) să decidă deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”, a declarat Federica Mogherini într-o conferinţă de presă la Strasbourg, scrie Agerpres.

“Decizia se întemeiază pe o evaluare a progreselor realizate de aceste două ţări pe baza recomandărilor făcute în 2016 şi a unei analize a măsurilor puse în aplicare de Tirana şi de Skopje” şi constituie “un mesaj de încurajare a acestor ţări să continue reformele”, a explicat şefa diplomaţiei UE.

“Revine celor 28 de state membre ale UE să evalueze progresele realizate şi să ia o decizie”, a concluzionat ea.

Citește și: Ce șanse mai are Turcia să intre în UE

Cu toate acestea, comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocierile de extindere, Johannes Hahn, a recunoscut că “există încă reticenţe în statele membre de a accepta noi membri”. “În ţara mea, Austria, majoritatea populaţiei este împotrivă”, a arătat el, insistând că “trebuie să explicăm avantajele extinderii şi integrării ţărilor din Balcanii Occidentali”.

UE a lansat deja negocieri de aderare cu Serbia, la începutul lui 2014, şi cu Muntenegru în 2012. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a estimat în noiembrie 2017 că aceste două state ar putea deveni membre ale UE “înainte de 2025”.

Citește și: Macedonia are patru variante de schimbare a numelui, pentru a încheia disputa cu Grecia

Probleme serioase continuă însă să blocheze normalizarea relaţiilor între Serbia şi Kosovo, fosta sa provincie a cărei proclamare unilaterală a independenţei nu a fost recunoscută de cinci membri ai UE: Republica Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania.

În conferinţa de presă de la Strasbourg, Federica Mogherini a mai explicat că, în ce priveşte alte două republici ex-iugoslave vizate de perspectiva de aderare la UE, Bosnia-Herţegovina şi Kosovo, 'sunt necesare în continuare progrese'.

Un summit UE-Balcanii Occidentali este programat să aibă loc la 17 mai în capitala bulgară Sofia.

Pentru a ajuta ţările din regiune, Comisia Europeană a elaborat o strategie politico-economică, ce include finanţări precise, în şase domenii: securitate şi migraţie, reconciliere, stat de drept, transporturi şi energie, informatizare şi relaţii de bună vecinătate.