Elvetienii au fost in mod traditional reticenti cu cedarea de atributii catre institutiile europene, ei fiind foarte atasati statutului istoric al Elvetiei de tara neutra, iar imigratia comunitara tot mai numeroasa a provocat temeri legate de pastrarea identitatii si a suveranitatii.

Desi nu este membra a UE, Elvetia are acces la piata unica europeana in virtutea acordurilor incheiate cu statele blocului comunitar. Pentru mentinerea acestui acces, Comisia Europeana solicita garantarea accesului lucratorilor comunitari pe piata elvetiana a muncii.

Insa alegatorii elvetieni au votat la un referendum in anul 2014 pentru instituirea unor cote pentru lucratorii imigranti. Conform legislatiei elvetiene, guvernul de la Berna are la dispozitie maxim trei ani pentru a implementa ceea ce s-a decis la referendum, termen care expira pe 9 februarie 2017.

Parlamentul de la Berna va examina luna viitoare un pachet legislativ menit sa limiteze imigratia dinspre statele UE prin adoptarea unor prevederi care sa privilegieze angajarea fortei de munca locale, dar fara stabilirea unor cote. Executivul elvetian a recurs la aceasta abordare pentru a impaca atat verdictul referendumului, cat si exigentele europene, insa Comisia Europeana nu agreeaza aceasta solutie si invoca riscul unei discriminari a cetatenilor comunitari.

Aceasta atitudine intransigenta a executivului comunitar este motivata si de contextul Brexitului, intrucat Marea Britanie doreste la randul ei ca odata cu iesirea din UE sa restranga imigratia.

Executivul de la Berna si-a fixat printre prioritatile legislative pentru anul viitor un nou tratat cu UE, dar caruia i se impotriveste Partidul Poporului Elvetian (SVP - dreapta nationalista), care este cea mai mare formatiune din legislativul federal.

Conform unui comunicat emis de guvern, “un asemenea acord va permite mentinerea si eficientizarea actualelor acorduri privind accesul pe piete, precum si aprofundarea intelegerilor bilaterale si incheierea de noi acorduri de cooperare intre Elvetia si UE”, un exemplu al unor astfel de acorduri fiind cele care tin de serviciile financiare.

Pe de alta parte, executivul elvetian are in vedere sa revizuiasca anul viitor si contributia Elvetiei la bugetul Uniunii Europene, contributie pe care o achita in cadrul intelegerii ce permite accesul companiilor elvetiene pe piata europeana.

Totusi, ministrul de externe elvetian, Didier Burkhalter, a admis ca obtinerea in acest moment a unui nou cadru legislativ care sa reglementeze relatiile cu UE este practic imposibila. In plus, SVP doreste ca noul tratat cu UE sa fie supus votului la un referendum.