Comisia Europeana (CE), Banca Centrala Europeana (BCE) si Fondul Monetar International (FMI) au aprobat lista marti. Ulterior, un oficial din cadrul Ministerului grec de Finante a declarat ca tara sa a "castigat cateva saptamani" ca spatiu de manevra, dar ca autoritatile se confrunta acum cu presiunea implementarii reformelor propuse.

Insa o problema si mai urgenta este finantarea cu o suma estimata la 7,3 miliarde de euro a nevoilor aferente numai lunii martie. Oficialii eleni spera sa emita bilete de trezorerie pentru a obtine banii, insa au nevoie de aprobarea BCE pentru a face acest lucru. De asemenea, Guvernul se poate sprijini pe rezervele din trezorerie ramase de la organele de stat sau ar putea sa inceteze plata furnizorilor, crescand datoria, potrivit ziarului.

Insa este necesar ca Atena sa depuna eforturi pentru a-si convinge creditorii ca poate implementa reforme economice substantiale. "Indemnam autoritatile elene sa continue sa dezvolte si sa adanceasca lista cu masuri de reforma" in urmatoarele patru luni, a declarat marti presedintele Eurogrupului Jeroen Dijsselbloem.

FMI a parut mai putin optimist. Directoarea Fondului Christine Lagarde a afirmat intr-o scrisoare pe care i-a trimis-o lui Dijsselbloem ca propunerea Atenei "nu ofera asigurari clare ca Guvernul intentioneaza sa puna in aplicare reformele vizate" intr-o serie de domenii-cheie. Ea a precizat ca propunerea nu contine "angajamente clare" in ceea ce priveste revizuirea pensiilor si dispozitiile cu privire la ajustarea TVA.

Presedintele BCE Mario Draghi a apreciat, la randul sau, ca sunt necesare detalii suplimentare.

Intre masurile din lista de reforme, a carei versiune finala a fost trimisa la Bruxelles de catre oficiali greci marti dimineata, Guvernul isi asuma angajamentul sa combata evaziunea fiscala si coruptia, sa revizuiasca cheltuielile statului si sa introduca masuri de abordare a "crizei umanitare" din tara. Cele mai multe dintre actiunile planificate in "programul umanitar" "nu vor avea un efect fiscal negativ", se arata in scrisoarea Atenei.

Guvernul elen se confrunta totodata cu presiuni din interior, dupa ce unii ministri si-au exprimat rezervele fata de propunerea Atenei in cadrul unei sedinte de Cabinet, marti. Ministrul Energiei Panayiotis Lafazanis ar fi obiectat fata de angajamentul Atenei de a nu anula privatizarile. Aceste obiectii, dar si altele urmeaza sa fie discutate in cadrul Syriza miercuri, potrivit Ekathimerini.