La capatul a sapte luni de negocieri, Grecia a primit acordul ministrilor de Finante din zona euro pentru pachetul de ajutor de 130 de miliarde de euro necesar evitarii intrarii in faliment, in martie, cand trebuie rascumparate obligatiun ide 14,5 miliarde de euro.

Pasuirea obtinuta de Grecia ar putea fi numai temporara, dupa ce a aprobat un program de austeritate si reforme economice menite sa reduca datoria publica de la 160% la sfarsitul anului trecut la 120,5% in 2020.

In timp ce investitorii privati si bancile centrale lucreaza la reducerea datoriilor Greciei, analisti ai Citigroup si Commerzbank au avertizat deja ca statul elen ar putea din nou sa nu isi respecte angajamentele, din cauza celui de-al cincilea an de recesiune, a apropierii alegerilor si a miscarilor sociale.

Rezultatul ar putea fi oprirea ajutorului si reluarea discutiilor despre meritele unei noi asistente, inainte de sfarsitul acestui an, liderii politici concentrandu-se pe protejarea restului Europei de contagiune, noteaza Mediafax.

"Zona euro a facut tot posibilul pentru a se asigura ca Grecia isi va respecta promisiunile, dar exista o probabilitate mare de regres in privinta masurilor de reducere a deficitului bugetar", a declarat David Miller, partener la compania Cheviot Asset Management in Londra.

Un raport pregatit de experti ai Comisiei Europene, Bancii Centrale Europene si Fondului Monetar International, obtinut de agentia Reuters, noteaza ca Grecia va avea nevoie de ajutoare suplimentare pentru a atinge tinta oficiala de reducere a datoriei publcie (120,5% din PIB pana in 2020), din moment ce contractia economica va continua si s-ar putea accentua.

Raportul arata ca, daca Grecia nu va implementa reformele economice si masurile de austeritate angajate in acord pentru a creste competitivitatea economica, datoria statului elen ar putea echivala in 2020 cu 160% din PIB.

Guillaume Menuet, analist la Citigroup in Londra, crede ca Grecia ar putea sa rateze, pana in iunie, tintele de deficit bugetar si sa fie nevoita sa pregateasca un defaul ordonat, pana la sfarsitul acestui an.

Joerg Kraemer, economist sef al Commerzbank in Frankfurt, a avertizat la randul sau ca Grecia va avea dificultati sa suporte chiar si datoria redusa in urma planului de salvare, daca nu aplica reforme ample.

Prin sustinerea Greciei, liderii europeni au preferat costul financiar si politic, decat riscul unui faliment care ar putea dezmembra zona euro.

In schimbul banilor, Grecia s-a angajat sa reduca pensiile, salariul minim si cheltuielile pentru sanatate si aparare, dar si sa restranga numarul angajatilor din sectorul public si sa vanda active.