BCE a decis sa mentina finantarea de urgenta pentru Grecia
Banca Centrala Europeana a anuntat ca a decis sa mentina nivelul actual al imprumuturilor de urgenta pentru bancile elene si ca va urmari de aproape situatia din Grecia, relateaza agentia EFE.
BCE a salutat "compromisul ministrilor din statele membre ale zonei euro de a lua toate masurile necesare pentru a intari rezistenta economiilor din zona euro si de a se pregati pentru a face pasi decisivi in vederea consolidarii Uniunii Economice si Monetare".
BCE a anuntat ca "va lucra strans cu Banca Greciei pentru a mentine stabilitatea financiara".
Date fiind actualele caircumstante, Consiliul guvernatorilor BCE a decis sa mentina la nivelul stabilit vineri valoarea maxima a imprumuturilor pe care entitatile elene o pot solicita Bancii Greciei prin programul de finantare de urgenta. Valoarea maxima a acestor imprumuturi de urgenta se apropie de 90 miliarde euro.
"Consiliul guvernatorilor este pregatit pentru a reconsidera aceasta decizie", se arata in comunicat. "Vom continua sa lucram strans cu Banca Greciei si sa sprijinim puternic angajamentul statelor membre de a actiona pentru a combate fragilitatea economiilor din zona euro", a afirmat presedintele BCE, Mario Draghi.
Guvernatorul Bancii Greciei, Yannis Stournaras, a declarat ca aceasta "ca membru al eurosistemului, va lua toate masurile necesare pentru a asigura stabilitatea financiara a cetatenilor greci in aceste circumstante dificile".
Banca Centrala Europeana a subliniat ca este hotarata sa utilizeze "toate instrumentele disponibile in cadrul mandatului sau".
BBC anunta duminica pe surse ca Banca Centrala Europeana va taia ultimul canal de finantare a bancilor grecesti. Mentinerea ''umbrelei'' planului de asistenta din partea creditorilor era de fapt una dintre conditii, cu solvabilitatea bancilor, pentru acordarea unor imprumuturi de urgenta.
S&P ar putea retrograda Romania din cauza riscurilor din Grecia
Ce sanse sunt sa se propage efectul Grecia in zona euro
Ministrul german de finante, Wolfgang Schaeuble, a dat asigurari ca zona euro ''va face tot ce se poate pentru a evita orice risc de propagare'' a crizei grecesti
Grecia, care risca sa nu poata rambursa 1,5 miliarde de euro Fondului Monetar International (FMI) pe 30 iunie si care a decis sa organizeze un referendum privind propunerile creditorilor sai, provocand o ruptura a negocierilor, va intampina ''mari dificultati in urmatoarele zile'', a prezis Schaeuble.
El a dat totusi asigurari ca multi alti confrati ai sai, ca Grecia ramane ''membra a zonei euro'.
''Destinul'' Greciei este de a ramane in zona euro, de unde ''nici o tara nu doreste iesirea sa'', a afirmat, de asemenea, ministrul francez de finante, Michel Sapin.
''Grecia este un membru cu drepturi depline al zonei euro'', a declarat ministrul irlandez Michael Noonan, precizand ca ''nu ii este teama pentru euro''.
La randul sau, omologul lor finlandez, Alexander Stubb, a spus ca ''intelege dificultatile cu care se confrunta grecii'', dar ca nu este foarte nelinistit in legatura cu o propagare a crizei grecesti, deoarece tarile din zona euro sunt mult mai bine pregatite, decat acum cativa ani, pentru a face fata unei astfel de situatii.
Ministrul de finante austriac, Hans Jorg Schelling, a declarat duminica ca Grexitul pare aproape inevitabil, dupa refuzul ministrilor de finante ai Eurogrupului de a prelungi programul de asistenta financiara pentru Grecia dupa 30 iunie, informeaza Reuters si AFP.
"Grecia este singura responsabila pentru esecul negocierilor", a afirmat Hans Jorg Schelling, in Die Presse, transmite Agerpres.
Iesirea Greciei din zona euro "pare in prezent aproape inevitabila", iar acest lucru ar fi posibil doar daca Atena va cere prima sa paraseasca UE si alte tari vor fi de acord cu solicitarea sa, a daugat el.
Premierul Alexis Tsipras a anuntat vineri seara organizarea, la 5 iulie, a unui referendum in legatura cu acceptarea sau nu a conditiilor puse de creditorii Greciei, conditii pe care el le-a calificat drept "umilitoare".
"Consecintele pentru tarile din zona euro nu sunt nici pe departe atat grave cum sunt pentru Grecia. Este clar ca o tara nu poate sub nicio forma sa santajeze Comisia Europeana si tarile din zona euro", a mai spus Schelling.
Presedintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat ca Grecia trebuie sa ramana parte a zonei euro, precizand ca este in contact cu liderii zonei pentru a preveni iesirea Atenei din uniunea monetara.
''Grecia este si trebuie sa ramana membra a zonei euro'', a scris Tusk pe Twitter. Grecia risca sa intre marti in incapacitate de plata. Tusk precizeaza ca este in contact cu liderii din zona euro pentru a asigura integritatea zonei, formata din 19 state, dupa ce ministrii de finante din 18 tari membre ale zonei s-au intalnit la Bruxelles fara omologul lor grec.
Referendumul propus de Tsipras, aprobat de parlament
Referendumul propus de guvernul grec, privind ultima oferta de acord facuta Greciei de catre creditorii, a fost aprobat de majoritatea parlamentului grec, relateaza AFP, Reuters si DPA.
In fata parlamentarilor, premierul Alexis Tsipras a estimat ca ''poporul va spune un mare NU ultimatumului, dar in acelasi timp un mare DA Europei solidaritatii''.
Conservatorii din cadrul partidului Noua Democratie si socialistii PASOK (Miscarea Socialista Panelena) au votat impotriva, la fel si comunistii (KKE) si partidul centrist Potami.
Fostul premier grec Antonis Samaras, conservator, a estimat ca referendumul din 5 iulie va sfarsi prin a impinge Grecia in afara zonei euro.
Potrivit textului propunerii pentru referendum, grecii vor trebui sa spuna "DA" sau "NU" masurilor propuse vineri guvernului Tsipras de catre creditorii Atenei.
Seisme financiare in serie
In cursul saptamanii care separa tara de referendum, Grecia, din lipsa de bani, va fi expusa riscului unor seisme financiare in serie:
30 iunie
- tara risca sa nu ramburseze catre FMI un imprumut de 1,5 miliarde de euro
- inceteaza planul de asistenta financiara de care beneficiaza Atena din 2012.
Urmatoarele zile
- BCE ar putea taia ultimul canal de finantare a bancilor grecesti.
Mentinerea ''umbrelei'' planului de asistenta era de fapt una dintre conditii, cu solvabilitatea bancilor, pentru acordarea unor imprumuturi de urgenta.
Dupa luni de zile de negocieri fara rezultat, UE si FM i-au prezentat Atenei saptamana aceasta o prelungire cu cinci luni a programului de ajutor, cu un pachet financiar de 15,5 miliarde de euro de imprumuturi (12 miliarde de euro de la europeni si 3,5 miliarde de la FMI), in schimbul unor reforme si masuri de economii bugetare. Guvernul grec a considerat suma ca ''inadaptata'', suficienta doar pentru a-si acoperi rambursarile in urmatoarele luni catre creditori, si conditiile neadecvate pentru a permite o relansare a economiei tarii.
Sute de oameni s-au adunat, sambata dimineata, in fata sediilor bancilor din Grecia si au golit ATM-urile dupa ce prim-ministrul Alexis Tsipras a anuntat organizarea referendumului.
Doi reprezentanti din conducerea executiva a unei banci au declarat ca aproximativ 500 de ATM-uri din cele 7.000 existente pe teritoriul tarii au ramas fara numerar sambata dimineata si este posibil ca anumite banci sa nu poata deschide luni fara o injectie suplimentara de lichiditati din partea Bancii Greciei.
Un purtator de cuvant al bancii centrale a declarat ca se fac eforturi pentru a furniza bani in sistem.
Deponentii au retras din banci aproximativ 30 de miliarde de euro (33,5 miliarde de dolari) dupa preluarea puterii de catre Coalitia anti-austeritate condusa de partidul radical de stanga Syriza.
Depozitele bancare ale firmelor si gospodariilor au scazut la 129,9 miliarde de euro in mai 2015 de la 133,7 miliarde de euro in aprilie, potrivit datelor Bancii Greciei publicate la jumatatea acestei saptamani.
Reprezentanti ai Bancii Nationale a Greciei, Alpha Bank, Piraeus Bank si Eurobank Ergasias, cele mai mari patru banci din Grecia, au refuzat sa comenteze.