Compania BGI, cu sediul in Shenzhen, a observat oportunitatea si a decis sa o transforme in ceva util si profitabil. Potrivit Quartz.com, divizia sa de genomica cognitiva a inceput trasarea unor tipare a geniilor din matematica.

Cercetatorii chinezi au apoi de gand sa compare acele gene cu cele ale populatiei cu un nivel obisnuit de inteligenta, scopul fiind acela de a izola exact acele particularitati genetice care diferentiaza oamenii de rand de cei cu abilitati intelectuale aparte.

Rezultatul ar putea fi folosit, cel putin in teorie, pentru predictia inteligentei embrionare. Si, in cele din urma, asta ar insemna ca parintii vor putea alege cel mai “destept” embrion, pe care sa il aduca la viata.

Cei mai multi copii se incadreaza la o distanta de maximum 13 puncte de IQ fata de media combinata a parintilor. Aproximativ doi sau trei, dintr-o suta, ajung sa fie cu mult mai inteligenti, potrivit lui Stephen Hsu, cercetator in cadrul BGI. Acesta a explicat pentru Wired cum crearea unei serii speciale de embrioni creste sansele unei combinatii ovul-spermatozoid care sa dea nastere la un bebelus super-inteligent.

Daca pe oamenii de stiinta din Vest o asemenea posibilitate ii sperie, asiaticii nu au nici o problema cu asta. “Oamenii cred ca este un subiect controversat, mai ales in Vest. Nu este insa cazul si in China”, declara anul trecut pentru Wall Street Journal Bowen Zhao, seful departamentului de genomica cognitiva al BGI.

Dar aceasta este doar o parte a problemei. Vesticii se tem in primul rand de felul in care statul chinez va ajunge sa se implice in aceasta situatie, mai ales ca Banca pentru Dezvoltare a Chinei, institutie de stat care sprijina proiectele favorizate de guvern, a alocat deja BGI 1,5 miliarde de dolari. Pe site-ul companiei apare un disclaimer in care se specifica faptul ca “nicio informatie nu va fi transmisa catre vreun organism guvernamental, in special guvernului chinez”, insa anuntul nu a reusit sa calmeze apele.

Hsu declara chiar, la un moment dat, ca se asteapta ca peste un milion de persoane sa ajunga “sa fie platite de catre agentiile de stiinta ale guvernelor nationale”, fara sa specifice insa clar care ar fi acestea. Hsu mai spune insa ca tot oamenii sunt cei care vor acorda mai multa atentie unor astfel de programe, si nu guvernele.

“Imaginati-va cat ar plati un cuplu ca sa se asigure ca va avea cele mai bune sanse sa conceapa cei mai inteligenti copii posibil, optimizandu-se sansele asupra atributelor care se transmit ereditar”, a scris acesta pe blogul personal.
Si, ca sa isi sprijine argumentul, compara costurile unei educatii la Harvard sau la o scoala privata cu pretul mult mai mic pe care ar trebui sa il plateasca un cuplu pentru fertilizarea unui anumit embrion.

In SUA se practica deja analiza embrionara, inainte de implantare, dar doar ca sa se evite cazurile in care embrionii ar putea fi purtatori de boli genetice sau mentale. Iar Hsu este convins ca, desi acum unele tari sunt reticente fata de aceasta idee, in cele din urma toate vor urma acelasi trend, pentru ca vor trebui sa tina pasul cu restul.

In curand, acesta prevede ca tehnologia va fi asimilata in cadrul programelor nationale de sanatate, mai ales daca isi va dovedi rolul in intelegerea si evitarea unor boli genetice precum Alzheimer sau schizofrenie.