"Ca mulţi dintre voi, văd adunându-se nori de furtună, şi mă tem că munca de prevenire a crizei este incompletă. Băncile centrale ar trebui probabil să încheie perioada de explorare a măsurilor neconvenţionale de politică monetară. Cu toate că eficienţa lor este incertă, trebuie să fim îngrijoraţi de influenţa politicii monetare", a afirmat David Lipton la o conferinţă bancară organizată la Londra de Bloomberg.

Nici guvernele nu au prea mult spaţiu de manevră, fiind deja afectate de nivelul ridicat al datoriilor. "Nu trebuie să ne aşteptăm ca guvernele să aibă un spaţiu amplu pentru a răspunde unei recesiuni de felul celei cu care ne-am confruntat în urmă cu zece ani", a explicat Lipton, adăugând că din punct de vedere politic măsurile de stimulare ar putea fi dificil de vândut cetăţenilor, ţinând cont de povara financiară pe care o creează.

Cel mai mare risc imediat este actualul război comercial dintre SUA şi China. Dacă toate taxele vamale cu care ameninţă cele două ţări sunt adoptate, până în 2020 se va pierde trei sferturi ca procent din PIB-ul global, a estimat FM, potrivit Agerpres.

"Aceasta ar fi o rană auto-impusă. Deci este vital ca acest armistiţiu (anunţat recent între Washington şi Beijing) să ducă la un acord durabil care să evite intensificarea sau extinderea tensiunilor. Dacă nu se va întâmpla asta şi se ajunge la un impas, ar putea exista "o fragmentare" nocivă a economiei mondiale care ar putea provoca o scădere a activităţii economice", a avertizat oficialul FMI.

Şi Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, a declarat recent că disputa comercială dintre SUA şi China ar putea afecta alte părţi ale economiei globale.

Escaladarea tensiunilor comerciale "va avea un impact negativ asupra economiei mondiale ... şi va afecta acele ţări numite "martori inocenţi", care nu sunt ţinta războiului comercial dar se întâmplă să facă parte din lanţurile de aprovizionare sau furnizează materii prime. Recomandăm cu tărie reducerea tensiunilor şi cooperarea astfel încât sistemul comercial global să fie mai solid, corect şi să stimuleze avansul economiei", a afirmat şeful FMI.

Omenirea, mai îndatorată ca acum 10 ani

În septembrie, un membru al Consiliul guvernatorilor BCE atrăgea atenția asupra unui fenoment care ar putea genera următoarea criză. Francois Villeroy de Galhau este de părere că autorităţile de supervizare trebuie să urmărească cu atenţie sectorul bancar "din umbră" şi nivelul datoriei pieţelor emergente, la zece ani de la falimentul băncii de investiţii Lehman Brothers.

Deoarece băncile "au cules roadele" afacerilor mai riscante din timpul crizei financiare, până la sfârşitul anului trecut investitorii specializaţi au introdus în sectorul bancar european din umbră active de peste 42.000 de miliarde de euro (49.000 de miliarde de dolari), sau aproximativ 40% din sistemul financiar al Uniunii Europene, conform datelor publicate luni de Comitetul european pentru riscuri sistemice (ESRB).

"Unul din principalele riscuri pe care trebuie să-l analizăm astăzi este în afara sistemului bancar, aşa numitul sistem bancar din umbră, care este mai puţin reglementat. El este reprezentat de marile fonduri de investiţii, care sunt parţial americane. Trebuie să întărim supervizarea în acest domeniu", a declarat Francois Villeroy de Galhau, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Franţei.

Acesta a atras atenţia şi asupra riscurilor provocate de datoriile pieţelor emergente, citând recentele crize din Turcia şi din Argentina.

În 2001, datoriile corporaţiilor şi gospodăriilor reprezentau 190% din PIB-ul global, procentul urcând la 210% din PIB-ul global în 2007 (înaintea începerii crizei financiare) şi ajungând în prezent la 240% din PIB-ul global, a explicat oficialul BCE.

"Economiile avansate şi-au redus puţin datoriile, dar acestea au crescut substanţial în ţările emergente", a declarat Francois Villeroy de Galhau, văzut de economişti ca un potenţial candidat pentru a-i succeda anul viitor lui Mario Draghi în fruntea BCE.

Sectorul bancar din umbră este alcătuit din firme financiare care nu fac parte din categoria băncilor, companiilor de asigurări, fondurilor de pensii şi caselor de clearing reglementate.

Comitetul european pentru riscuri sistemice a precizat că printre vulnerabilităţile cu care se confruntă sistemul financiar paralel se află riscul legat de lichiditate, cel de contagiune către diverse alte sectoare, inclusiv către băncile din umbră, şi nivelul ridicat de îndatorare, prin utilizarea derivatelor pentru finanţarea tranzacţiilor.

În ultimii ani, băncile din umbră au înregistrat o creştere rapidă, ceea ce a sporit temerile privind stabilitatea financiară din sectorul bancar.