FMI a exprimat anterior temeri ca instanta suprema din SUA ar putea stabili un precedent periculos daca ar sustine o decizie a instantelor inferioare in favoarea fondurilor de hedging care au actionat in justitie guvernul argentinian pentru datorii neplatite.

Astfel, sustinerea deciziei ar putea inclina balanta puterii in defavoarea tarilor aflate in dificultate, care incearca sa-si restructureze datoriile.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a decis sa-si retraga recomandarea pentru trimiterea unui rezumat in sprijinul Argentinei la Curtea Suprema, dupa ce guvernul SUA a hotarat sa nu intervina, potrivit Wall Street Journal, preluat de Mediafax. Curtea Suprema nu a decis inca daca va prelua cazul.

"Recomandarea directorului general avea ca premisa sprijinul SUA", se arata intr-un comunicat transmis de Fond dupa o intalnire a board-ului executiv care a avut loc marti seara.

Cu toate acestea, in comunicat se arata ca FMI continua sa fie "extrem de ingrijorat in ceea ce priveste implicatiile sistemice vaste pe care decizia instantei inferioare le-ar putea avea asupra procesului de restructurare a datoriilor in general".

Trezoreria Statelor Unite a aratat anterior ca, avand in vedere decizia guvernului SUA de a nu depune la Curtea Suprema un raport nesolicitat privind cazul Argentinei, nu ar fi potrivit ca FMI sa intervina astfel in acest moment.

Un reprezentant al Trezoreriei a precizat insa ca guvernul SUA este dispus sa transmita o opinie la solicitarea Curtii.
Experti din sfera juridicului considera ca instanta suprema va solicita cel mai probabil opinia administratiei la audierile preliminare legate de acest caz. Astfel, FMI ar putea interveni daca instanta suprema va decide sa preia dosarul.

Litigiul se refera la restructurarea datoriei publice a Argentinei din anul 2001, cand guvernul sud-american a intrat in situatie de neplata pe datorii de 100 miliarde de dolari. Mai multe fonduri de hedging, care preluasera deja obligatiuni guvernamentale argentiniene la valoarea de piata, au preluat si datoriile aflate in default la preturi simbolice si apoi au chemat statul in justitie, refuzand restructurarea si revendicand rambursarea creantelor la valoarea nominala.

Argentina a preschimbat 93% din datoria aflata in default, creditorii care au acceptat primind obligatiuni noi cu o valoare nominala echivalenta cu 33% din creantele originale.

Fondurile de hedging - creditorii care nu au acceptat operatiunea, detinatori a 7% din datoria in default a Argentinei - au pierdut in perioada urmatoare mai multe procese impotriva statului sud-american. Anul trecut, o instanta federala din SUA a hotarat in favoarea fondurilor de hedging.

Argentina a depus in luna iunie o petitie la Curtea Suprema a Statelor Unite, solicitand evaluarea cazului si rasturnarea verdictului intantei inferioare. Curtea Suprema nu a anuntat inca daca va prelua cazul.

Guvernul SUA a criticat modul in care Argentina a actionat in ceea ce priveste restructurarea datoriei de stat, insa a precizat ca exista temeri privind implicatiile generale ale deciziei instantei federale. "Statele Unite continua sa considere ferm ca decizia va submina carterul ordonat si predictibilitatea procesului de restructurare a datoriilor de stat", a avertizat Trezoreria de la Washington.