"Acordul poate merge pe doua planuri - consolidare bugetara si reformele structurale (... ) In ceea ce priveste societatile aflate sub controlul statului, unele ar trebui privatizate, iar altele restructurate. Acesta este un program de disciplina, care poate justifica de ce FMI continua intelegerea cu titlu preventiv", a spus Lagarde la Bucuresti, la o intalnire cu presa.

Directorul general al FMI a insistat si pe importanta fondurilor europene pentru infrastructura, care ar trebui utilizate integral. 

"Fondurile europene nu au fost utilizate si ar trebui sa fie folosite pentru a avea drumuri, alta infrastructura, ca sa asigure un mediu prielnic pentru investitii in Romania", a continuat Lagarde. 

Un alt domeniu in care sunt necesare investitii, si pe care oficialul FMI l-a mentionat si la conferinta de la BNR, este cel al resurselor de energie, care ar sustine cresterea pietei interne. 

Intrebata cum explica o atitudine mai putin intransigenta a FMI pe parcursul ultimelor doua acorduri comparativ cu programele care s-au derulat in perioada pre-criza financiara, Lagarde a afirmat ca Romania a facut eforturi importante in ultimii patru ani. 

Au fost eforturi masive in special in domeniul consolidarii fiscale, au fost reforme semnificative si presiuni pe sectorul financiar, care a ramas solid, au fost reforme structurale aplicate in sectorul energetic, electricitate si gaz, distributie de energie, care este in proces de implementare, au fost incepute reformele in domeniul privatizarii, unde cu siguranta mai sunt multe lucruri de facut", a explicat Lagarde.

Politicile monetare neconventionale de injectie masiva de lichiditate au fost benefice atat pentru statele in care au fost aplicate, cat si pentru tarile unde au migrat fluxurile de capital, dar se pune intrebarea cat ar mai trebui continuate aceste politici, a mai declarat seful FMI, Christine Lagarde. 

"Ceea ce numim noi politici monetare neconventionale, ele au fost in mod masiv pozitive in momentul in care tarile au folosit aceste politici, au existat beneficii nete. Intrebarea este pentru cat timp vor mai exista, cand sa iesim din aceasta politica monetara neconventionala, cand va fi economia suficient de puternica pentru a ne permite acest lucru, inca trebuie sa studiem problema", a afirmat directorul general al FMI.  Ea spune ca, desi partea de inceput a acestor politici a adus beneficii evidente economiei globale, "jocul a devenit mult mai subtil" si trebuie gasita o solutie pentru a iesi din aceste politici atunci cand va fi necesar.

Christine Lagarde, discurs la BNR

"Ce are Romania? Aveti talent uman, surse de energie, finantare disponibila care trebuie fructificata si administratie care poate fi eficientizata. Aveti toate ingredientele (...) Ati progresat mult si daca mai uit la parteneriatul dintre FMI si Romania vad lucruri bune. Performanta mai ales in domeniul fiscal, al sanatatii, in sectoarele de energie", a spus Christine Lagarde, la conferinta organizata la Banca Nationala a Romaniei. 

Directorul general al FMI a aratat ca in privinta companiilor de stat sunt necesare mai multe reforme pentru a se ajunge la productivitatea maxima, pentru a beneficia de intreg potentialul uman si tehnic din aceste societati.  "Acest set de reforme va face parte din noul program", a afirmat Lagarde. 

Statul ar trebui sa se implice mai mult si sa garanteze creditele pentru IMM-uri si pentru alte sectoare care nu par "asa prietenoase la risc" cum doresc bancile, a mai declarat directorul general al Fondului Monetar International

"Am vorbit aseara (luni - n.r.) despre programele Viena 1 si Viena 2, poate va fi nevoie si de Viena 3, este un lucru care va fi discutat de parteneri. Viena 1 a functionat bine, iar Viena 2 a functionat nu asa de bine. Cred ca sunt si alte forte care trebuie implicate, participarea statului care ar trebui sa garanteze creditele pentru IMM-uri, dar si pentru alte sectoare care nu par asa prietenoase la risc cum ar vrea bancile. Vor mai fi cativa ani pana cand bancile vor constitui acele fonduri tampon", a spus Lagarde la conferinta organizata la Banca Nationala a Romaniei. 

Ea a aratat ca nu trebuie sa aiba loc o capitalizare prea rapida a bancilor pentru Basel III, iar statul trebuie sa se implice mai activ pentru a contribui la reducerea acestor riscuri. 

"Aceasta cultura ar trebui sa minimizeze riscurile din economia reala si sa puna banii bancilor in ceea ce inseamna economie reala si mai putin in produse sofisticate", a mentionat Lagarde.

Exporturile, cererea interna si investitiile sunt cele trei locomotive care ar trebui sa alimenteze cresterea economica a Romaniei, pentru ca dependenta de un singur motor de crestere poate determina dezechilibre greu de stabilizat, a mai spus astazi directorul general al FMI. 

"Abordarea mea despre cresterea economica este relativ simpla, aceasta este alimentata de trei locomotive diferite: una externa, care pentru Romania a fost foarte activa mai ales in prima parte a anului, consumul intern si cheltuielile de capital in forma de investitii. Luand in calcul nivelul de dezvoltare a economiei romanesti, aceasta poate fi sustinuta de toate cele trei locomotive si sa nu fie dependenta doar de un singur motor, pentru ca s-ar putea crea dezechilibre care ar fi greu de stabilizat", a afirmat Lagarde, intrebata daca este benefic pentru Romania sa aiba crestere economica generata de exporturi, inregistrand excedent de cont curent in primele cinci luni.

In opinia directorul general al FMI, consolidarea fiscala si cresterea economica nu se exclud mutual, Lagarde mentionand insa ca este nevoie de "decidenti de politici foarte seriosi" si obiective pe termen mediu. 

"Daca investitorii au sentimentul ca decidentii de politici sunt foarte seriosi in consolidarea fiscala si vad obiective stabilite pe termen mediu si un drum cum se ajunge acolo, o ancora, acest lucru va alimenta investitiile necesare, care vor contribui la cresterea economica. Daca ai crestere, consolidarea fiscala este mai usoara decat daca nu ai crestere, este un principiu circular si se pare ca Romania s-a angajat in acest principiu si-mi doresc sa continue", a explicat Lagarde. 

Ea a aratat ca investitiile in educatie, in traininguri profesionale sunt investitii eficiente si trebuie facute toate eforturile pentru a nu se taia aceste cheltuieli. In rest, oriche cheltuiala trebuie studiata cu atentie, trebuie vazut unde merg banii.

Parteneriatul dintre FMI si Romania a fost benefic din punct de vedere fiscal si ar fi pacat ca Romania sa nu-l continue pentru a consolida cadrul macroeconomic si cresterea economica, a declarat directorul general al institutiei.

"Vreau sa remarc faptul ca avem un parteneriat de durata cu Romania si a fost benefic din punct de vedere fiscal pentru ca a restaurat stabilitatea pentru a genera investitii, a restaurat increderea in fundamentele economice ale tarii", a afirmat Lagarde, intrebata cat de bun doctor a fost FMI pentru Romania si daca institutia va continua tratamentul.

Ea a aratat ca este rolul FMI sa i se ceara ajutorul cand o tara se confrunta cu situatii dificile sau are nevoie de expertiza si disciplina pe care institutia le ofera. 

"Vom fi foarte incantati sa ne continuam discutiile cu autoritatile pentru a ajuta la stabilizarea cadrului macroeconomic, care a fost restaurat cu mare eficienta. Stiu ca n-a fost usor, dar ar fi pacat sa nu-l consolidati, sa nu pastrati acest cadru macroeconomic pentru a consolida cresterea economica, pentru a crea locuri de munca, pentru a va asigura ca oamenii beneficiaza de aceste eforturi", a mai spus Lagarde. 

Seful FMI spune ca institutia nu impune niciun fel de tratament sau reteta, doar negociaza cu autoritatile, le respecta parerile, viziunile, pe care apoi le inainteaza comunitatii internationale.  "Vom merge pe un drum pe care l-am ales impreuna", a conchis Lagarde.

Lagarde: "Este primea mea vizita in Romania. Am fost uluita, mi-a placut foarte mult frumusetea Bucurestiului. Mi-a adus aminte de orasul meu natal Paris".

Lagarde: Europenii impreuna pot prospera" Batrana europa se uita psre rasarit, iaro tara ca romania se uita spre vest, aceste viziuni se intersecteaza.

Lagarde: "Vreau sa va spun unde cred eu ca se va ducea lumea. FMI-ul a facut publice saptamana trecuta a facut cele mai noi previziunei. Multe in sensul negativ din pacat: cresterea globala spre 1 %. Am reviuzut in scadere aceasta crestere din mai multe motive. Exista un anume ritm al acesteia: economiile emergente functioneaza cu prima viteza, SUA, Elvetia, Suedia cu a doua, apoi cu o viteza foarte mica multe tari care apartin UE. Previziunea Fondului pentru ele - 0,3 %. Apar astfel riscuri vechi si noi. Din categoria primelor: cand reporneste cresterea, situatia fiscala din SUA, a datoriei. Am invata sa traim cu asta"

Lagarde: "Riscurile care nu sunt bine gestionate ar putea avea un efect destabilizator, mai ales aspura pierderilor titlulrilor".

Basescu, la intalnirea cu directorul FMI: Romania are nevoie sa fie asistata inca doi ani. Lagarde cere mai multe reforme

Presedintele Traian Basescu a declarat marti la intalnirea cu directorul general al FMI, Christine Lagarde, ca Romania are nevoie sa fie asistata inca doi ani, aratand ca tara noastra a reusit sa finalizeze al doilea acord cu FMI, desi au fost cateva probleme, dar au fost depasite.

"Am reusit sa finalizam al doilea acord cu FMI. Sa fim cinstiti, au fost cateva probleme, dar cu bunavointa tuturor acordul a fost finalizat. Acum trebuie sa pornim unul nou", a afirmat Basescu la inceputul intalnirii cu directorul FMI, potrivit Mediafax.

Lagarde a precizat ca se afla pentru prima data in Romania si abia asteapta negocierile pentru urmatorul pas, aratand ca trebuie facute mai multe reforme structurale.

Directorul general al FMI se afla in Romania, luni si marti, iar miercuri, o misiune a Fondului va veni la Bucuresti pentru discutii privind un nou acord de imprumut cu Romania.

Autoritatile au precizat anterior ca doresc ca noul acord sa fie incheiat pentru o perioada de doi ani.

Cel mai recent acord al Romaniei cu FMI si UE, in valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritatile romane ca preventiv, fara sa fie trase fonduri, dupa o intelegere de tip stand-byde circa 13 miliarde de euro semnata in 2009 si finalizata in 2011.

Ultimul acord a fost parafat in primavara anului 2011, in continuarea acordului inceput in 2009, si trebuia sa se incheie in martie 2013. Board-ul FMI a aprobat in martie cererea autoritatilor romane de extindere cu trei luni a acordului, panã la sfarstul lunii iunie, astfel incat Guvernul sa aiba timp sa reduca arieratele si sa adopte masuri de imbunãttire a managementului companiilor de stat.