Însă, chiar dacă sumele totale aruncate în joc sunt de ordinul miilor de miliarde de euro, există diferenţe geografice semnificative între statele membre când vine vorba de volumul fondurilor şi ce tip de ajutoare oferă.

Potrivit unei analize Reuters, preluată de Agerpres, statele bogate din nord sunt în măsură să îşi susţină părţi esenţiale din economiile lor cu bani gheaţă, care nu vor trebui să fie rambursaţi, în timp ce statele mai sărace din sud se bazează mai mult pe ajutoare pe termen scurt sub forma împrumuturilor şi vacanţelor temporare de la plata taxelor.

Centrul de reflexie Bruegel estimează sprijinul nereturnabil pe care Germania a putut să îl ofere companiilor şi cetăţenilor săi la 8,3% din Produsul Intern Brut, un nivel apropiat de cel de 9,1% din PIB din SUA.

Citește și: Mitul fericirii nordicilor, spulberat. “Epidemia” care decimează țările scandinave, în ciuda bogăției

Sumele alocate de Berlin includ 100 de miliarde de euro pentru recapitalizarea şi preluarea de participaţii la companiile afectate de coronavirus, 23,5 miliarde de euro pentru subvenţionarea salariilor celor care sunt în şomaj parţial şi 18 miliarde de euro sub formă de granturi directe către micile companii.

În contrast, economiile care în 2009 au fost în centrul crizei datoriilor suverane pot să ofere un sprijin mult mai mic. De exemplu ajutoarele directe oferite de Portugalia sunt echivalente cu 2,5% din PIB, în Grecia sunt de 3,1 din PIB%, în Spania de 3,7% din PIB iar în Italia de 3,4% din PIB.

Autorităţile de la Roma au oferit un moratoriu, în valoare de peste 220 miliarde de euro, de la plata creditelor şi ipotecilor pentru micile companii, însă la finele lunii ianuarie 2021 companiile vor trebui să reia rambursarea creditelor, de la acelaşi nivel la care erau înaintea moratoriului.

Oficialii de la Madrid se confruntă cu o dilemă similară. Guvernul spaniol a garantat credite în valoare de 140 de miliarde de euro către firme iar băncile au negociat perioade de graţie cu companiile în legătură cu calendarul de rambursare. Însă pe măsură ce aceste perioade de graţie se încheie, există îngrijorări cu privire la un val de insolvenţe iar autorităţile spaniole caută să ofere mai multe ajutoare.

Planul de relansare al Uniunii Europene, în valoare de 750 de miliarde de euro, ar urma să reducă aceste diferenţe între nord şi sud şi să se asigure că prăpastia avuţiei nu se adânceşte. Însă banii de la fondul de revenire nu vor veni decât începând de anul viitor şi chiar şi atunci într-un ritm lent.