Această vizită, cea mai importantă a şefului statului turc într-o ţară a UE după puciul eşuat din iulie 2016, va avea avea în centru dosarele regionale, precum conflictul sirian şi statutul Ierusalimului, dar Parisul dă asigurări că problema drepturilor omului va fi de asemenea abordată.

De fapt, amploarea epurărilor efectuate de Ankara după tentativa de lovitură de stat i-a atras numeroase critici din partea partenerilor săi europeni, în special din partea Berlinului, ducând practic la o sistare a negocierilor în curs asupra candidaturii de aderare a Turciei la UE.

Peste 140.000 de persoane au fost destituite şi suspendate şi peste 55.000 au fost arestate, între care cadre universitare, jurnalişti şi militanţi pro-kurzi.

Cancelarul german Angela Merkel a anunţat chiar la începutul lunii septembrie că este în favoarea unei sistări a acestor negocieri, în timp ce Emmanuel Macron a invitat câteva zile mai târziu la "evitarea rupturii" între UE şi Turcia, calificând această ţară drept un "partener esenţial". Dar el şi-a exprimat totuşi îngrijorarea faţă de "derive preocupante" din partea autorităţilor turce.

Erdogan a declarat săptămâna trecută că vrea să "aibă relaţii bune cu UE şi cu ţările din UE", cu scopul de a "reduce numărul inamicilor şi a creşte numărul prietenilor" Turciei.

El a salutat în special sprijinul Parisului, dar şi al Berlinului, faţă de condamnarea fermă a recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Israelului de către Washington. "Ele nu ne-au lăsat singuri în această problemă", spusese Erdogan.

"Apropiindu-se de Franţa, ţară majoră a UE, Turcia încearcă să dea un nou elan candidaturii sale europene, mai ales într-un moment în care ţara se confruntă cu numeroase dificultăţi în Orientul Mijlociu (Siria, Irak) şi cunoaşte tensiuni diplomatice cu SUA", analizează Jana Jabbour, doctor asociat la CERI/Sciences Po, autoare a studiului "Turcia, invenţie a unei diplomaţii emergente" (CNRS, 2017).

Aceasta este prima vizită a preşedintelui turc în Franţa de la alegerea lui Emmanuel Macron în mai 2017, dar cei doi şefi de stat au avut deja ocazia să se întâlnească în cursul unor summituri internaţionale.

Emmanuel Macron desfăşoară de la alegerea sa o diplomaţie hiperactivă cu scopul de a impune Franţa pe scena internaţională, revendicând un "discurs al adevărului şi al pragmatismului" cu omologii săi internaţionali, precum rusul Vladimir Putin sau americanul Donald Trump.

De partea franceză, este vorba astfel - potrivit analiştilor - de a întări cooperarea cu Turcia în dosare precum lupta împotriva terorismului şi criza migranţilor.

"Emmanuel Macron negociază cu Ankara în mod pragmatic: consideră că Turcia este un partener esenţial pentru Europa în aceste dosare, el încearcă să-l angajeze pe Erdogan şi să construiască un nou raport cu Turcia, bazat pe interese reciproce", explică experta Jabbour, potrivit căreia "Macron nu va sacrifica relaţiile turco-franceze pe altarul apărării drepturilor omului".

Potrivit istoricului şi politologului Samim Akgönül, profesor la Universitatea din Strasbourg, şeful statului turc se duce la Paris "în absenţa a ceva mai bun", pentru că Ankara ar fi preferat - potrivit lui - o vizită la Berlin cu scopul de a restabili relaţiile cu UE.

"El trebuia să înceapă de undeva", apreciază el, puţin optimist cu privire la posibilitatea unei detensionări a relaţiilor cu Bruxellesul în 2018. "Se poate vedea o schimbare în discurs, dar eu nu cred că din punct de vedere structural relaţiile pot avansa", afirmă el.

În afară de problemele politice, cei doi şefi de stat ar urma să abordeze probleme economice, dorind să întărească relaţiile între ţările lor în acest domeniu. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin, a declarat într-un comunicat publicat duminică faptul că Franţa este "un aliat de prim-plan" şi "un important partener economic şi comercial".

În 2016, schimburile comerciale între cele două ţări se ridicaseră la 13,38 miliarde de dolari, potrivit cifrelor Ankarei. De altfel, Turcia a semnat în noiembrie o scrisoare de intenţie cu Franţa şi Italia, deschizând calea cumpărării de către Ankara a unor rachete sol-aer de la consorţiul franco-italian Eurosam.