Este al treilea trimestru consecutiv în care PIB-ul Turciei înregistrează un avans anual de peste 5%. Analiştii estimau o expansiune anuală de 8,5% în trimestrul trei din 2017.

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor, care reprezintă aproape două treimi din economie, au urcat cu 11,7% în perioada iulie-septembrie 2017, comparativ cu trimestrul trei din 2016.

Cheltuielile Guvernului cu salariile şi achiziţiile de bunuri au crescut cu 2,8% în trimestrul trei din 2017, faţă de un avans de 2,4% în perioada similară din 2016.

Pe baza datelor ajustate sezonier, economia a înregistrat un avans de 1,2% în trimestrul trei din 2017, comparativ cu precedentele trei luni.

După publicarea datelor Turkstat, lira turcească s-a apreciat cu 0,2% faţă de dolar, şi se tranzacţiona la 3,82 lire pentru un dolar.

Performanţele economice au fost sprijinite de măsurile de stimulare adoptate de Guvern, de majorarea exporturilor, a producţiei industriale şi a cheltuielilor de consum, consideră analiştii.

Însă, adâncirea deficitului de cont curent şi majorarea ratei inflaţiei arată o supraîncălzire a economiei, a avertizat analistul Timothy Ash, de la BlueBay Asset Management LLP în Londra. În noiembrie, rata anuală a inflaţiei a urcat la 12,98%, cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani.

Conform datelor revizuite ale Institutului de Statistică, PIB-ul Turciei a înregistrat un avans de 5,3% în primele trei luni din acest an şi de 5,4% în trimestrul trei din 2017.

Turcia, tot mai departe de aderarea la UE

Anunțul vine în contextul în care Uniunea Europeană se pregăteşte să suprime ajutoare de până la 175 de milioane de euro destinate Turciei, în cadrul procedurii de aderare a Ankarei la UE. Bruxelles-ul ar putea să blocheze, totodată și credite de dezvoltare în valoare de 3,5 miliarde de euro.

”Atât timp cât Turcia nu respectă libertatea de exprimare, drepturile omului şi se îndepărtează tot mai mult de normele europene, nu putem să finanţăm un asemenea regim cu fonduri europene”, a declarat eurodeputatul român Siegfried Mureşan, raportor general al bugetului pentru 2018.

Relațiile dintre Bruxelles și Ankara sunt la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu și tot mai multe voci europene vorbesc despre oprirea negocierilor de aderare a Turciei la UE, deși nicio decizie oficială nu a fost luată în acest sens.

Primul politician european care a spus că este în favoarea opririi negocierilor pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeană a fost Angela Merkel. ”Nu văd o aderare şi nu am crezut vreodată că va avea loc”, a spus ea, adăugând că este o chestiune doar de cine ”va închide uşa” prima - Turcia sau UE.

Reprezentanţii Comisiei Europene (CE) au susținut-o pe Merkel, precizând că acţiunile autorităţilor turce exclud posibilitatea aderării ţării la Uniunea Europeană.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, a declarat, în septembrie, în al trilea său discurs despre ”starea Uniunii” Europene, că Turcia se depărtează singură de UE şi nu va deveni o ţară membră a blocului european în ”viitorul previzibil”.

Juncker l-a criticat atât pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, cât şi Guvernul de la Ankara, cărora le-a reproşat că au arestat jurnalişti şi că i-au catalogat pe unii lideri europeni drept ”fascişti şi nazişti”. Această atitudine a Ankarei ”exclude aderarea la UE a Turciei în viitorul previzibil”, a anunţat preşedintele Comisiei.

”Turcia face paşi uriaşi pentru a se îndepărta de Europa şi asta face imposibilă o ascensiune a Turciei la Uniunea Europeană”, a declarat și purtătorul de cuvânt al preşedintelui Comisiei Europene.

Însă orice decizie cu privire la oprirea oficială a negocierilor de aderare, care sunt de mult timp blocate, va trebui să fie luată de cele 27 de ţări membre ale UE, și nu de Executivul european de la Bruxelles.