Decizia a fost anunţată într-un decret oficial publicat în Jurnalul Oficial dar fără a se preciza motivul înlocuirii guvernatorul Băncii Centrale a Turciei (CBRT).

Vineri dimineaţa, moneda Turciei s-a depreciat cu 1,7% şi se tranzacţiona la 8,56 lire/USD, un nou nivel scăzut record, chiar dacă dolarul american a coborât joi la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani în raport cu yuanul chinez şi s-a depreciat şi în raport cu alte monede asiatice, pe măsură ce candidatul democrat la alegerile prezidenţiale americane, Joe Biden, şi-a majorat avantajul faţă de rivalul său, preşedintele Donald Trump.

Legăturile bilaterale ale Turciei ar putea fi afectate, după ce democratul Joe Biden va deveni preşedintele SUA, ceea ce ar pori presiunile asupra lirei turceşti. În ultimele două săptămâni moneda Turciei s-a depreciat cu aproape 10%, iar de la începutul anului cu aproximativ 30%. Este cea mai slabă performanţă în rândul monedelor din ţările emergente.

Uysal, fost viceguvernator al CBRT, a fost numit la conducerea instituţiei în iulie 2019, după ce Erdogan l-a demis pe predecesorul său, Murat Cetinkaya, pentru că a refuzat să reducă ratele dobânzilor, pentru a sprijini economia.

Preşedintele Turciei, care se descrie ca un inamic al ratelor ridicate ale dobânzilor, a cerut în mod repetat costuri de împrumut mai scăzute.

Naci Agbal a fost ministru de Finanţe în perioada 2015 - 2018, apoi a fost numit la conducerea Direcţiei de strategie şi buget, scrie Agerpres.

În septembrie, Banca Centrală a Turciei a majorat rata dobânzii la 10,25% şi a informat că ar putea înăspri şi mai mult politica sa monetară, pentru a încerca să oprească deprecierea lirei şi avansul inflaţiei. La ultima şedinţă, în octombrie, în pofida aşteptărilor Banca Centrală a menţinut rata dobânzii la 10,25%, ceea ce a dus la deprecierea accentuată a lirei.

Douglas Winslow, analist al agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings, a declarat vineri pentru Reuters că Turcia nu a înăsprit suficient politica sa monetară pentru sprijinirea lirei, iar rezervele valutare ale ţării şi finanţarea externă rămân elemente potenţial negative.

Noile presiuni cu care se confruntă lira turcească, inflaţia de aproximativ 12% şi rezervele valutare reduse "vor spori semnificativ şansele" unei majorări a ratei dobânzii până la finalul anului, apreciază Douglas Winslow, principalul analist al agenţiei pentru Turcia.

Cele trei mari agenţii de evaluare financiară atribuie Turciei un rating "junk" (nerecomandat pentru investiţii). În august, Fitch a înrăutăţit perspectiva ratingului Turciei de la stabilă la negativă, în urma reducerii rezervelor valutare şi a credibilităţii slabe a politicii monetare.

Banca Centrală a Turciei are "o independenţă limitată" faţă de presiunile politice pentru rate mai scăzute ale dobânzii "şi un istoric care arată că răspunde lent la evenimente", ceea ce sporeşte riscul instabilităţii pieţei şi a dezechilibrelor externe", a apreciat Winslow.

Rezervele valutare nete ale Băncii Centrale a Turciei au scăzut luna trecută la 16,8 miliarde de dolari, cel mai redus nivel din 2004, de la 41,1 miliarde de dolari la finalul lui 2019. Pe fondul temerilor privind evoluţia lirei, turcii şi-a majorat deţinerile de valută şi aur la un nivel record, de 221 miliarde de dolari, luna trecută.