Într-o alocuţiune de circa 15 minute, foarte aşteptată, preşedintele francez a promis o serie de măsuri care merg în sensul creşterii puterii de cumpărare solicitate de "veste": creşterea salariului minim cu 100 de euro din 2019, fără ca acest lucru să-i coste vreun euro pe angajatori, defiscalizarea orelor suplimentare din 2018 şi anularea creşterii de taxe care a fost impusă pensionarilor care câştigă mai puţin de 2.000 de euro pe lună, potrivit Agerpres.

În plus, el le-a cerut angajatorilor care pot face acest lucru "să plătească o primă de sfârşit de an" care nu va fi fiscalizată.

Afirmând că înţelege "furia" şi "suferinţa", preşedintele francez a făcut mea culpa, după numeroasele scandări care i-au cerut demisia în timpul protestelor "vestelor galbene", uneori violente, care au avut loc în Franţa de la jumătatea lui noiembrie, paralizând ţara şi scoţând în evidenţă o profundă fractură socială între guvern şi "veste".

"Îmi asum o parte din responsabilitate", a spus el. De multe ori considerat dispreţuitor, chiar arogant, după ieşiri împotriva francezilor "refractari la schimbare", el a recunoscut că este posibil să fi dat sentimentul că furia "vestelor" "nu este grija sa".

Afirmând că decretează "stare de urgenţă economică şi socială", el a dat asigurări că "presimţind această criză" a decis să candideze la alegerile prezidenţiale din 2017.

"Nu am uitat acest angajament", a spus el, precizând că vrea "o Franţă în care putem trăi demn din munca noastră".

El a anunţat şi diverse reuniuni şi consultări, lăsând să înţeleagă că ar putea fi propusă o reformă a reprezentării politice.

"Nu ne vom relua cu adevărat cursul normal al vieţilor noastre fără ca nimic să se schimbe", a mai spus preşedintele, care are o popularitate foarte scăzută, estimând că "suntem într-un moment istoric pentru ţara noastră".

În schimb, el a exclus orice "indulgenţă" pentru autorii numeroasele violenţe şi jafuri care au marcat manifestaţiile vestelor galbene, dintre care unele au făcut înconjurul lumii, precum scenele de gherilă de la Arcul de Triumf.

"Nicio furie nu justifică să atacăm un poliţist, un jandarm... Când violenţa se dezlănţuie, libertatea încetează", a subliniat Macron.

El a exclus, de asemenea, şi o revenire asupra suprimării ISF, un impozit care taxa gospodăriile cu venituri mai mari şi a cărui abolire la începutul mandatului lui Macron a fost percepută drept o nedreptate de "vestele galbene".

Transformarea ISF pentru a stimula investiţii productive a permis crearea de locuri de muncă, a dat asigurări Macron.

Această criză a "vestelor galbene" este cea mai gravă cu care se confruntă tânărul preşedinte, de la alegerea sa, în 2017. El a rămas aproape mut de la manifestaţiile violente de la 1 decembrie şi scenele de confruntare de la Arcul de Trium care au făcut înconjurul lumii.

Emmanuel Macron, aflat la cel mai scăzut nivel al său în sondaje, a dat deja înapoi săptămâna trecută, acceptând să anuleze o taxă pe carburanţi denunţată de "vestele galbene". A fost atunci primul pas înapoi de la sosirea sa la putere: într-un an şi jumătate, preşedintele care a spus că vrea să transforme Franţa nu a dat deloc înapoi, în pofida numeroasele manifestaţii de opoziţie împotriva vastului său proiect de reforme.

Însă acest prim gest nu a fost suficient pentru a calma furia "vestelor galbene", care zguduie ţara de trei săptămâni.

Rămâne de văzut dacă aceste ultime măsuri anunţate vor fi suficiente pentru a calma revolta, atâta timp fractura socială pare profundă între, pe de o parte, o Franţă care are sentimentul care alunecă spre sărăcie şi nu este ascultată, şi, pe de alta, guvernul lui Emmanuel Macron, acuzat cu regularitate că este "preşedintele bogaţilor", comentează AFP.