Poate fi surprinzator, dar Somalia se afla pe locuri fruntase intre tarile africane, in topuri in privinta cresterii in anumite domenii ale economiei. Un studiu al unui institut independent din Statele Unite arata ca Somalia se mai gaseste pe ultimele locuri doar la trei capitole din 13: mortalitatea infantila, accesul la resursele de apa potabila si ratele de imunizare.

“Departe de haos si de colaps economic, Somalia se descurca mai bine acum decat atunci cand era stat (Somalia nu mai are un guvern stabil din 1991 si, de atunci, este macinata de lupte pentru putere, n.red.). Oamenii de afaceri, antreprenorii locali si corporatiile internationale au functionat intr-o tara fara o forma de guvernare, ajungand la un standard de viata egal sau superior altor popoare africane”, a punctat institutul.

Bineinteles, multi oameni din Somalia au suferit enorm in ultimii 20 de ani din cauza prabusirii statului, dar unele sectoare ale economiei, atat traditionale cat si moderne, au explodat pur si simplu.

Exporturile de animale vii prin porturile somaleze, cele mai mari din lume

O surpriza vine din partea porturilor din nordul Somaliei, care asigura 95% din totalul exporturilor de capre si mai mult de jumatate din exporturile de oi pentru tot estul Africii.

De altfel, potrivit think-tank-ului londonez Chatham House, exporturile de animale vii prin aceste doua porturi, impreuna cu cele prin portul din Djibouti, sunt cele mari din lume.

“Ma astept ca exporturile de animale sa creasca in acest an de la 3 milioane de capete, la 4,5 milioane de capete, in special datorita cererii din golf, de pe noi piete ca Egipt, Siria si Oman. Camilele noastre sunt, mai ales, pe gustul egiptenilor, care le cumpara, in principal, pentru carne”, estimeaza managerul unuia dintre porturi, Ali Xoorxoor.

Din 1991, de cand tara nu mai are guvern, exporturile de animale vii au explodat, comertul cu aceste bunuri din porturile din nordul tarii depasind 2 miliarde de dolari pe an.

Pana ajung sa le vanda, nomazii somalezi parcurg cu turmele de animale sute de kilometri de teren ostil, controlat in general de militiile islamiste. Acesti nomazi, care stiu cum sa-si negocieze trecerea prin teritoriul inamic, probabil ca ar putea sa-i invete cate ceva din arta negocierii si pe politicienii somalezi sau agentiile internationale care se lupta sa-i ajute pe cei mai saraci dintre ei, comenteaza BBC.

Vanzarea plantelor haluciogene, exemplu de business pentru furnizorii de hrana si medicamente

O alta ramura traditionala din economia Somaliei, care s-a dezvoltat intr-o tara fara guvern si care ar fi folosita ca exemplu, este comertul cu qaad (planta cu efecte halucinogene, ale carei frunze sunt mestecate), care aduce sute de milioane de dolari anual.

Narcoticele, cultivate in Kenya si Etiopia, sunt livrate proaspete, in cele mai indepartae colturi ale Somaliei, chiar si in zonele afecatate de seceta si de foamete. Frunzele trebuie sa ajunga la clienti cel tarziu inainte de pranz, a doua zi dupa ce au fost culese, altfel nu le cumpara nimeni.

Autoritatile si agentiile internationale ar putea sa invete ceva de la cei care faca afaceri cu qaad, si anume cum sa livreze marfa, alimentele, medicamentele si alte produse esentiale in zone dificile si periculoase.

“Reteaua de comercializare a frunzelor de qaad ajunge in fiecare colt al Somaliei, in fiecare zi a anului. Propun Natiunilor Unite sa foloseasca aceasta retea pentru ca, astfel, campania de vaccinare sa aiba 100% rata de succes. Am calatorit in multe zone ale Somaliei, mici sate sau orase mari, si in fiecare dintre ele am gasit o Coca-Cola rece. Daca se poate aduce Coca-Cola, exista posibilitatea sa reuseasca si cu vaccinarea”, este de parere analistul Nuradin Dirie.

Tehnologia de ultima generatie pare sa-si faca, de asemena, loc in Somalia. De exemplu, aici se gaseste una dintre cele mai ieftine retele de telefonie mobile din Africa.

Tot aici isi are sediul si compania Dahabshiil, una dintre cele mai mari firme de transferuri de bani de pe continent, prin intermediul careia s-au trimis aproape 2 miliarde de dolari in teritoriile somaleze anul trecut, potrivit Natiunilor Unite. Ca si vanzatorii de qaad, compania trimite bani si in cele mai indepartate colturi ale tarii.

Somalezii scoliti in strainatate investesc in mici afaceri in tara natala

Exista un contrast major intre comunitatea somaleza de business, cu atitudine proactiva si politicienii care sunt exact invers, comenteaza BBC.

Membrii diasporei somaleze care au stat in umbra in totii anii de conflicte, indraznesc si-si folosesc imaginatia pentru a face lucruri pozitive. De exemplu, mai multi somalezi educati in Marea Britanie s-au intors in tara si au pus pe picioare o fabrica de imbuteliat Coca-Cola. In mijlocul desertului, au creat o imagine aproape ireala, gazonul verde constrastand cu peretii rosii ai fabricii si cu podelele lustruite ca la carte.

O femeie de afaceri a facut ceea ce n-a mai indraznit nimeni pana acum – a deschis o galerie de arta in Hargeisa. O alta a deschis un butic, unde vinde pantofi, genti sau lenjerie viu colorate, precum si haine de dama si barbatesti dupa ultima moda. Un om de afaceri a infiintat Federatia de Biliard in Mogadishu.

Comunitatea de business din Somalia s-a ridicat, pentru ca a reusit sa imbine traditia cu modernitatea. Multi dintre ei au esuat insa, pentru ca au combinat elemente “rele” care tin de traditia de clan din Somalia, cu elemente moderne periculoase, in special arme.

Citeste si:

Financial Times: Africa lasa Europa in urma. Economia europeana, pe punctul de a fi depasita

Ridicarea Africii. Cand toata lumea se scufunda, continentul negru a gasit reteta pentru crestere economica