Ideea privind un eventual referendum asupra aderarii Islandei la UE a revenit in negocierile pentru formarea unui guvern in aceasta tara, a anuntat luni unul dintre partidele implicate in formarea noului executiv, informeaza AFP, preluata de Agerpres.

La doua luni dupa legislativele din 29 octombrie, negocierile au loc intre trei formatiuni de dreapta si de centru, Partidul Independentei (conservatori, eurosceptici), Partidul Reformei si Partidul pentru un Viitor Luminos (mai favorabile aderarii la UE).

Presa islandeza a afirmat la sfârsitul saptamânii trecute ca aceste trei partide vor inscrie referendumul asupra UE in programul lor de guvernare.

Presedintele Partidului pentru un Viitor Luminos, Ottarr Proppe, a confirmat indirect, luni, aceasta informatie pentru cotidianul Frettabladid.

"Cred ca presa a fost mai eficienta ca mine in acest week-end in a obtine informatii. Nu am semnat programul de guvernare, discutam asupra lui. Am inregistrat un anumit acord asupra unor idei, inclusiv asupra acesteia", a declarat el.

Islanda si-a inaintat candidatura pentru aderare la UE in 2009, in timpul unei guvernari de stânga. In 2013, succesorul sau de centru-dreapta, din care facea parte si Partidul Independentei, a promis sa organizeze un referendum pentru a stopa acest proces, insa in 2015 acest guvern a retras candidatura islandeza fara nicio consultare populara.

"Razboiul" de miliarde de euro dintre statul nordic si restul Europei

Statul nordic este deja membru al Spatiului Economic European, ceea ce permite libera circulatie a persoanelor si a marfurilor din Islanda pe teritoriul statelor membre UE.

Islanda are divergente cu UE asupra problemei drepturilor de pescuit. Cunoscute ca "razboiul macroului", aceste divergente au aparut dupa ce Islanda a luat hotararea unilaterala de a creste in mod considerabil cota sa de macrou.

Insula se afla in conflict cu UE si asupra problemei vanatorii de balene. Industria pescuitului constituie o activitate vitala pentru aceasta insula din Atlanticul de Nord si cei peste 320.000 de locuitori a sai si aduce miliarde de euro in PIB-ul tarii.

Marele avantaj al aderarii Islandei la UE ar fi fost adoptarea monedei euro, care ar fi contribuit la stabilitatea economiei tarii, potrivit social-democratilor si unei minoritati din cadrul partidelor aflate la guvernare.

Islanda, prima tara care a intrat in criza in 2008, a refuzat sa salveze bancile de la faliment

Prima tara ce cadea prada crizei economice, care a debutat in 2008 si care avea sa cuprinda intreaga lume, nu a fost America, ci micul stat european din nodul Atlanticului.

In 2008, bancile din Islanda au devenit insolvente, pentru ca erau datoare cu de peste 6 ori PIB-ul tarii, iar cand pietele financiare au inghetat imprumuturile, acestea nu au reusit sa-si plateasca creditele la randul lor.

In consecinta, bancile au intrat in incapacitate de plata, fiind datoare mai mult de 85 de miliarde de dolari. Iar statul nu a finantat institutiile bancare din taxele contribuabililor, ci le-a lasat sa dea faliment. Statul a transferat, totodata, creditele populatiei si depozitele in banci noi, dar nu a transferat si activele straine si datoriile.

In acelasi timp, in cadrul a doua referendumuri, populatia a interzis statului sa plateasca datoriile catre creditorii straini care pierdusera bani in falimentul bancilor islandeze.