Decizia vine ca urmare a faptului că substanța distruge populaţii întregi de insecte ce joacă un rol crucial pentru ecosisteme şi polenizarea culturilor agricole alimentare, scrie publicaţia TheLocal.de, citată de News.ro.

Erbicidul în cauză, care este suspectat de experţii în domeniu de a fi potenţial carcinogen pentru oameni, urmează să fie interzis până la finele anului 2023, moment în care va expira perioada aprobată de Uniunea Europeană pentru utilizarea sa, au declarat miniştri germani, potrivit publicaţiei.

Alarma a fost dată de către biologi, ca urmare a scăderii drastice a numărului de insecte, lucru ce a avut un impact puternic asupra diversităţii speciilor, dăunând totodată ecosistemelor prin tulburarea lanţurilor trofice naturale şi a polenizării plantelor.

De altfel, Parlamentul de la Viena a aprobat în iulie o lege care interzice în totalitate folosirea glifosatului, controversatul erbicid care a iscat numeroase dezbateri la nivel european în urmă cu câţiva ani.

În România, glifosatul este cel mai utilizat erbicid, el fiind foarte eficient în distrugerea buruienilor şi asigurând recolte bogate şi profitabile.

”Ce este rău pentru insecte e rău şi pentru oameni”, a declarat ministrul german al Mediului, Svenja Schulze, avertizând asupra unui viitor în care fructele vor deveni un lux. ”Avem nevoie de mai mult zumzăit şi bâzâit”, a declarat Schulze, într- o conferinţă de presă, subliniind că ”o lume fără insecte este o lume în care nu merită să trăim”.

Industria chimică şi grupuri agricole au făcut lobby pentru continuarea utilizării glifosatului, ce este comercializat sub numele de Roundup, fabricat de Monsanto, deţinută de gigantul farmaceutic german Bayer.

Bayer a protestat faţă de interdicţia unilaterală a Germaniei, argumentând că produsul chimic poate fi utilizat în condiţii de siguranţă şi că acesta este ”un instrument important ce asigură atât sustenabilitatea, cât şi productivitatea agriculturii”.

Într-o primă fază, glifosatul va fi interzis începând cu anul viitor în parcurile orăşeneşti şi grădinile private conform planului de politici ce pune bazele unor noi legi şi reglementări în domeniu.

Folosirea ierbicidului şi insecticidului va fi restricţionată sau interzisă şi în alte zone în care populaţia de insecte este mai prosperă, cum ar fi păşunile şi pajistile livezilor precum şi malurile râurilor şi ale lacurilor.

Pe plan global, au existat numeroase campanii ce scoteau în evidenţă declinul numărului de insecte punctând de asemenea că acestea sunt vitale pentru polenizare inclusiv a culturilor alimentare, fiind totodată o sursă importantă de hrană pentru păsări şi alte animale.

În luna februarie a acestui an, peste 1,75 milioane oameni din prospera regiune de sud Bavaria din Germania au votat pentru ”salvarea albinelor” la un referendum ce trata folosirea a mai puţine substanţe chimice şi mai multe spaţii verzi şi agricultură organică.

Acestei campanii i s-a opus demersul Asociaţiei regionale de agricultură care îndemna populaţia ”să nu mai lovească în fermieri”.

Cu toate acestea, Partidul Conservator al Bavariei, aflat la putere, a anunţat că rezultatul referndumului va fi transformat în politică de guvernare.

Reamintim că, în momentul în care la nivelul Comisiei Europene s-a pus problema interzicerii acestuia, fermierii români au făcut nenumărate demersuri la Bruxelles pentru păstrarea lui în uz. Controversele legate de acest erbicid erau generate de o serie de studii care arătau că ar fi cancerigen şi că ar avea efecte nocive asupra mediului. În acelaşi timp însă, alte studii nu indicau nicio legătură directă între apariţia cancerului şi acest erbicid.

La sfârşitul anului 2018, Comisia Europeană a aprobat în final utilizarea glifosatului pentru încă cinci ani, România numărându-se printre statele care a votat pentru prelungirea autorizaţiei de utilizare, împreună cu alte 17 state comunitare.