Mai putin de zece miliarde de euro (11,5 miliarde de dolari) din primele doua pachete de asistenta financiara au ajuns la Trezoreria Greciei, majoritatea banilor fiind folositi pentru a plata datoriilor, a dobanzilor, a recapitalizarii bancilor si a restructurarii datoriei, a anuntat, miercuri, presedintele ESMT, Jorg Rocholl, intr-un interviu acordat Deutsche Welle si preluat de Agerpres.

Acesta a adaugat: "Majoritatea banilor a fost utilizata, de fapt, pentru a transfera riscurile de la creditorii privati la creditorii publici. Aceasta inseamna ca banii au fost folositi pentru a-i plati pe creditorii privati prin preluarea unor datorii mai mari decat cele ale creditorilor privati".

Studiul a oferit cele mai cuprinzatoare informatii privind provenienta banilor pentru Grecia si modul in care au fost cheltuiti, a explicat Rocholl.

De la inceputul crizei datoriilor suverane, in 2010, Grecia a obtinut aproximativ 216 miliarde de euro din primele doua pachete de asistenta financiara, iar in vara lui 2015 a fost anuntat al treilea plan de ajutor.

Conform studiului ESMT, dintre cei 216 miliarde de euro, 86,9 miliarde de euro au fost utilizati pentru achitarea datoriilor (9,1 miliarde de euro catre FMI), 52,3 miliarde de euro pentru plata dobanzilor, 37,3 miliarde de euro pentru recapitalizarea bancilor si 29,7 miliarde de euro alocati acordarii de stimulente investitorilor pentru a ramane implicati in sectorul privat. Doar 9,7 miliarde de euro au fost destinati bugetului fiscal sau relansarii economiei elene.

Cele patru mari banci grecesti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank si Eurobank - sunt prezente si pe piata din Romania.

Luna trecuta, Wikileaks a publicat ceea ce organizatia prezinta a fi o transcriere a unei conferinte telefonice ce a avut loc la 19 martie intre Poul Thomsen, seful departamentului Europa al Fondului, si Delia Velculescu, sefa misiunii FMI pentru Grecia, in care primul sugereaza din nou posibilitatea unui default al tarii.

Plangandu-se de ritmul lent al discutiilor si diferentele dintre previziunile economice pentru Grecia ale europenilor si cele ale FMI, Thomsen intreaba: "Cum se va ajunge atunci la o decizie? In trecut, a fost luata numai o data decizia si a fost atunci cand ei (grecii) duceau serios lipsa de bani intrati in default"(incapacitate de plata n.r.)."Si este posibil acest lucru sa se intample din nou. Iar in acest caz, se taraganeaza pana in iulie si in mod clar ca europenii nu vor discuta in lunile dinainte de Brexit", a adaugat el, referindu-se la referendumul britanic din 23 iunie.

Imediat dupa aparitia documentului, Grecia a cerut FMI "explicatii", biroul prim-ministrului Alexis Tsipras anuntand ca el va evoca aceasta problema cu sefa FMI si liderii europeni. "Guvernul grec cere explicatii FMI pentru a sti daca... un default al Greciei, cu putin timp inaintea referendumului (asupra mentinerii Marii Britanii in Uniunea Europeana), este pozitia oficiala a Fondului", a declarat purtatoarea de cuvant a guvernului Olga Gherovassili intr-un comunicat.

Discutiile dintre Grecia si cvartertul reprezentand creditorii - Comisia Europeana, FMI, BCE si fondul de sprijin al zonei euro (MES) – se desfasoara anevoios, guvernul elen de stanga acuzand in mod repetat FMI ca exagereaza cu o austeritate contraproductiva in timp ce tara se confrunta in prima linie cu criza migratiei.