Pe fundul uriaşului bazin submarin Okinawa, aflat la sud-vest de Japonia, în locul unde placa tectonică a Mării Filipinelor se scufundă sub placa tectonică Euroasiatică, a fost descoperită o uriaşă pungă de gaze, cu un diametru de cel puţin 4 kilometri şi care ar putea conţine peste 100 de milioane de tone de dioxid de carbon sau metan sau o combinaţie între cele două gaze, conform unui material publicat vineri de Live Science.

În platourile submarine se pot acumula cantităţi mari de gaze. Vulcanii submarini şi hornurile geotermale elimină CO2 în apropierea zonelor de subducţie unde se ciocnesc plăcile tectonice continentale. Tot pe fundul mărilor, bacteriile descompun resturile organice ale animalelor marine moarte şi produc metan.

O echipă de cercetători a anunţat această descoperire într-un studiu publicat la 19 august în revista Geophysical Research Letters, potrivit Agerpres.

Citește și: Previziunile apocaliptice ale cercetătorilor: Temperaturile din zona arctică vor creşte cu până la 10°C în următorii 100 de ani. ”Milioane de locuitori, forţaţi să îşi părăsească casele”

În funcţie de conţinutul acestei pungi de gaz, această descoperire ar putea reprezenta fie o sursă de gaze naturale gata să fie exploatată, fie o bombă cu ceas în cazul în care această pungă s-ar sparge şi gazele cu efect de seră ar ajunge la suprafaţă, conform cercetătorilor.

"Dacă este doar CO2, aş estima că este vorba de aproximativ 50 de milioane de tone", a comentat unul dintre co-autorii studiului, Takeshi Tsuji, de la Institutul Internaţional pentru Cercetări Energetice din cadrul Universităţii Kyushu din Japonia. "Această cantitate este similară cu emisiile anuale de CO2 ale tuturor automobilelor din Japonia".

În noul studiu, Tsuji şi colegii săi au navigat deasupra bazinului Okinawa şi au folosit un tun cu aer comprimat pentru a genera unde seismice din diferite unghiuri. Prin măsurarea modului în care aceste unde se modifică atunci când lovesc fundul marin, echipa a obţinut un profil al lumii ascunse de sub platoul marin.

"Undele seismice călătoresc, în general, mai încet printr-un mediu gazos decât prin unul solid", a comentat celălalt co-autor, Andri Hendriyana, coleg cu Tsuji la Institutul Internaţional pentru Cercetări Energetice din cadrul Universităţii Kyushu. "Astfel, prin estimarea vitezei de propagare a undelor de presiune seismică prin sol, putem identifica rezervoare de gaze şi putem obţine informaţii cu privire la gradul lor de saturare".

Pornind de la datele obţinute, cercetătorii nu au putut determina dacă această pungă de gaze conţine CO2 sau metan (două gaze care se găsesc din abundenţă în adâncurile submarine).

"Pe de-o parte, dacă este metan, ar putea fi o resursă importantă. Însă metanul este şi un gaz important pentru schimbările climatice", a explicat Tsuji.

După CO2, metanul este cel mai răspândit gaz cu efect de seră din atmosfera terestră, şi reprezintă aproximativ 15% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Concentraţia de metan din atmosferă a crescut cu aproape 150% în ultimii 250 de ani, conform NASA. Această concentraţie va continua să crească pe măsură ce topirea permafrostului arctic duce la eliberarea unor volume mari de metan în atmosferă.

Dacă gazul din acest rezervor submarin este în cea mai mare parte CO2, ar putea avea avea un impact şi mai mare asupra schimbărilor climatice. Dacă punga s-ar sparge şi ar elibera 50 de milioane de tone de CO2 în atmosferă, ar avea un efect cuantificabil asupra schimbărilor climatice.