Comisia Europeană a decis miercuri să lanseze procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia, relatează agenţiile internaţionale de presă, potrivit Agerpres.

Această procedură este declanşată atunci când se constată că un stat membru se află în riscul de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.

În urmă cu zece zile, camera inferioară a parlamentului polonez a adoptat două legi prin care se sporeşte controlul puterii executive asupra sistemului judiciar şi care au provocat îngrijorare la nivelul instituţiilor europene.

Legile respective se referă la Curtea Supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii şi forma în care au fost adoptate este cea prezentată în septembrie de preşedintele Andrzej Duda, care s-a opus prin veto, în luna iulie, versiunilor lor iniţiale. Duda criticase rolul important pe care forma iniţială a celor două legi îl acorda ministrului justiţiei, care în Polonia este şi procuror general.

Imediat ce a preluat puterea, în octombrie 2015, Partidul Lege şi Justiţie a întreprins reforme în sistemul judiciar considerate de Comisia Europeană o ameninţare pentru statul de drept.

Polonia: Această decizie ''apasă inutil asupra relaţiilor noastre”

Polonia a ''primit cu regret decizia politică şi nu juridică'' a Comisiei Europene de a declanşa o procedură inedită ce poate duce la sancţiuni contra Varşoviei, după ce aceasta a adoptat o serie de reforme controversate ale sistemului judiciar, relevă un comunicat al Ministerului de Externe polonez, citat de AFP.

Această decizie ''apasă inutil asupra relaţiilor noastre, ceea ce riscă să facă dificilă construcţia înţelegerii şi a încrederii reciproce între Varşovia şi Bruxelles'', menţionează comunicatul diplomaţiei poloneze, publicat la scurt timp după anunţul executivului comunitar.

Săptămâna trecută, premierul polonez Mateusz Morawiecki declara că se aşteaptă la declanşarea celei mai dure proceduri de sancţiuni posibile în cadrul Uniunii Europene, din cauza controversatelor reforme judiciare.

Mateusz Morawiecki, care a preluat funcţia de premier al Poloniei săptămâna trecută, a apărat schimbările în sistemul judiciar promovate de doi ani de predecesoarea sa Beata Szydlo, tot din cadrul Partidului Lege şi Justiţie (PiS, conservator), spunând că sunt necesare pentru a îmbunătăţi activitatea instanţelor.

Partenerii occidentali din UE ai Poloniei şi Comisia Europeană spun că reformele subminează independenţa instanţelor prin faptul că acestea sunt puse sub un mai mare control guvernamental.

Aceste modificări şi cele făcute de PiS, formaţiune eurosceptică şi naţionalistă, în privinţa instituţiilor media de stat au determinat Bruxellesul să ameninţe de mai multe luni cu activarea Articolului 7 împotriva Varşoviei.

Vorbind, joia trecută, la Bruxelles înaintea primului său summit al liderilor din UE, Morawiecki a părut însă să accepte că o astfel de lovitură este iminentă. "Dacă a început un proces şi, din câte am înţeles, a fost luată deja decizia ca miercuri Comisia Europeană să înceapă (procedura), atunci cel mai probabil va fi declanşată", le-a spus el jurnaliştilor.

"De la începutul unei astfel de proceduri nedrepte pentru noi şi până când se va încheia, cu siguranţă vom discuta cu partenerii noştri", a mai afirmat premierul polonez.

"Arma nucleară" a UE

Un înalt oficial al UE a spus că Juncker va încerca să convingă Varşovia să renunţe la două legi conform cărora jumătate din actualii judecători ai Curţii Supreme vor fi demişi, iar politicieni ai PiS ar putea domina organismul care numeşte judecători.

Niciodată utilizată până în prezent, această procedură este uneori considerată ca "arma nucleară" din rândul sancţiunilor posibile împotriva unui stat membru, căci ea poate avea ca rezultat, la capătul a mai multor etape, o suspendare a dreptului de vot al unei ţări în cadrul Consiliului European.

Asta ar însemna că guvernul polonez va fi denunţat ca nedemocratic şi s-ar putea ajunge la suspendarea dreptului de vot al Varşoviei în UE. Însă este puţin probabil să se ajungă la această ultimă sancţiune, deoarece este nevoie de acordul unanim al tuturor celorlalte state din UE, iar Ungaria, aliată a guvernului polonez condus de PiS, a spus că va bloca o astfel de măsură.

Donald Tusk: Polonia se îndreaptă către ieşirea din UE

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, declara, la începutul lunii august, că este îngrijorat că Polonia - ţara sa natală, se îndreaptă către părăsirea blocului european.

“Acesta mi se pare un preludiu pentru anunţul că Polonia nu mai are nevoie de Uniunea Europeană. Îmi este teamă că suntem foarte aproape de acel moment”, le-a spus Tusk jurnaliştilor. “Viitorul Poloniei în UE este, astăzi, pus sub semnul întrebării”, a mai avertizat Tusk, potrivit Euroactiv.

Și vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, avertiza încă din vară că Executivul european este pregătit să-şi folosească instrumentele de care dispune pentru a se asigura că cel mai mare stat UE din Europa de Est nu se îndepărtează de la valorile democratice ale Uniunii.

Relațiile dintre Varșovia și Bruxelles au devenit tot mai tensionate, după ce Guvernul polonez a adoptat o serie de legi care slăbesc puterea justiției și o subordonează puterii politice.

Frans Timmermans declara, în luna iulie, că Executivul european este “foarte aproape” să activeze Articolul 7 împotriva Poloniei, ceea ce ar însemna suspendarea dreptului de vot. Comisia se pregăteşte, de asemenea, să declanşeze şi procedura de infringement împotriva Varşoviei.

Săptămâna trecută, camera inferioară a Parlamentului polonez a aprobat două legi ale justiţiei, criticate şi de Opoziţie, şi de Comisia de la Veneţia. Este vorba despre legi care se referă la Curtea Supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Preşedintele ţării - provenit din rândul partidului aflat la guvernare (PiS, conservator) - a retrimis în Parlament aceste legi, dar în cele din urmă a acceptat majoritatea propunerilor avansate. Uniunea Europeană şi Comisia de la Veneţia au criticat reforma, spunând că ameninţă independenţa justiţiei.