Guvernul ungar a introdus în anul 2010 o serie de taxe speciale percepute companiilor de telecomunicaţii, energetice şi de distribuţie, potrivit Agerpres.

Cum aceste companii sunt majoritatea străine, cei care au criticat noile taxe le-au considerat a fi o măsură protecţionistă, chestiune care a antrenat şi divergenţe între Budapesta şi Bruxelles, în plus faţă de disputele pe tema statului de drept.

Prin urmare, compania de telecomunicaţii Vodafone, înregistrată în Olanda, şi societatea de distribuţie britanică Tesco s-au adresat justiţiei europene, dar CJUE nu le-a dat câştig de cauză.

Potrivit instanţei europene, aceste taxe - care cresc în funcţie de cifra de afaceri - nu sunt discriminatorii, întrucât ele afectează în mod egal orice companie cu o prezenţă semnificativă pe piaţă. Faptul că cele mai mari companii de acest fel cu activitate în Ungaria au acţionariat majoritar străin este o ''o chestiune de împrejurare'', se arată în verdictul CJUE.

Dar, într-o decizie separată, instanţa europeană a dat un verdict împotriva Budapestei în dosarul în care compania Google a contestat o amendă de 3,1 milioane de euro ce i-a fost aplicată pentru refuzul de a depune o declaraţie fiscală în vederea stabilirii obligaţiilor aferente taxei maghiare pe publicitate.