Economistul islandez Heidar Gudjonsson, managing director al Ursus, un fond de investitii cu sediul in Zurich, Elvetia, si presedinte al Centrului Islandez pentru Cercetare Economica si Sociala, sustine ca a fost implicat in ultima perioada intre-o adevarata dezbatere la nivel inalt in Islanda despre posibilitatea adoptarii dolarului canadian de catre micul stat din nordul Europei.

Redam mai jos un interviu acordat de Gudjonsson publicatiei Business Insider:

BI: Cat de serios se discuta despre aceasta posibilitate in Islanda?
Heidar Gudjonsson (HG): Este luata in calcul foarte serios. Ministrul Economiei a mers in Canada in urma cu sase luni pentru a se intalni cu reprezentantii guvernului de acolo si cu cei ai bancii centrale. Acelasi lucru l-a facut si ministrul de Finante. Cand s-au intors au facut public faptul ca aceasta este o optiune care este luata in calcul si ca se vorbeste, de asemenea, despre o uniune bilaterala.

BI: Ce inseamna aceasta uniune bilaterala?
HG: Aceasta optiune este ceea ce vrea mediul de business din Islanda. O uniune bilaterala inseamna ca nu se va mai folosi coroana islandeza in tranzactiile de afaceri, ci va fi inlocuita cu dolarul canadian, fara ca acest lucru sa influenteze in vreun fel politica lor monetara.

BI: Cata sustinere are o astfel de idee in Islanda, mai ales in mijlocul comunitatii de afaceri?
HG: Ideea a inceput sa prinda contur din ce in ce mai mult, in special in randul oamenilor de afaceri, pentru ca actualul control al capitalurilor pune economia la grele incercari. De aceea, din delegatia care a vizitat Canada au facut parte si reprezentanti ai Confederatiei Angajatorilor din Islanda si ai Confederatiei Industriilor din Islanda, cele doua organizazii reprezentand majoritatea comunitatii de business de la Reykjavík.

BI: Personal, credeti ca este o idee buna?
HG: Da, cred ca este o idee buna, pentru ca, acum, Islanda se confunta cu o problema acuta in ceea ce priveste valoarea monedei nationale si este nevoie urgenta de o solutie in urmatorul an. Motivul este acest control al capitalurilor care este foarte dur si care reprezinta o provocare pentru economia islandeza, impiedicand investitiile straine, fapt care adanceste deficitul de cont curent.

Pe de alta parte, imprumuturile pe care le-a facut Islanda ajung la maturitate si este nevoie de o infuzia de capital pentru plata acestor imprumuturi. In caz contrar, Islanda risca sa ajunga sa nu-si poata plati datoria externa in foarte scurt timp, cel mai tarziu pana in 2016.

BI: De ce este mai atractiv dolarul canadian fata de euro sau de dolarul american?
HG: In ultima perioada, euro nu mai este o alternativa, cu tot ce se intampla in zona euro. In ceea ce priveste dolarul american, lucrurile sunt putin diferite, sunt o multime de motive pentru care Islanda prefera moneda canadiana in defavoarea celei americane.

Primul motiv este cel cultural. In jur de 200.000 de islandezi locuiesc in Canada. Iar viata in regiunea arctica si in cea din nord este diferita fata de cea din sud. Prin urmare, islandezii au legaturi mai puternice cu Canada, asa cum se simt mai legati de Norvegia sau de alte locuri din nordul continentului.

Al doilea motiv este acela ca islandezii si canadienii au acelasi mod de a face afaceri, ambele tari sunt exportatoare de resurse. Canada, pe de alta parte, nu are un sistem financiar supraevaluat, cum este cel american, as putea spune chiar ca are un sistem financiar mai sanatos.

In luna martie a acestui an, publicatia canadiana Globe and Mail titra ca Islanda si-a manifestat dorinta, la nivel inalt, de a renunta la moneda ei slaba, coroana islandeza, pentru a adopta o moneda mai puternica, respectiv dolarul canadian.

Oficial, autoritatile de la Reykjavik tintesc intrarea in Uniunea Europeana si in zona euro, dar nu se bucura de sprijinul populatiei. Potrivit unui sondaj recent, sapte din 10 islandezi ar renunta cu draga inima la moneda lor fragila pentru una mai puternica. Alternativa prezentata de majoritate este dolarul canadian, care se detaseaza lejer de dolarul american, euro si coroana norvegiana.

Motivele pentru care Islanda vrea sa adopte moneda Canadei sunt intemeiate, comenteaza publicatia canadiana. Ii ofera stabilitatea si lichiditatea de care are nevoie pe piata internationala a bunurilor si se potriveste cu economia islandeza, care este dependenta de exporturile de aluminiu si peste, iar in viitor, de cele de energie. Si mai este si un motiv sentimental – ambele state sunt tari arctice.

Islanda inca sufera dupa colapsul bancilor din 2008. Autoritatile au impus atunci un control strict al capitalurilor, iar tranzactiile straine sunt blocate la 350.000 de coroane, adica 3.500 de dolari. Reversul medaliei este ca, din cauza acestor controale, investitorii straini nu-si pot repatria profiturile, ceea ce face Islanda neatractiva pentru investitii.

Islanda este cea mai mica tara din lume care inca se agata de propria moneda si politicile monetare nationale. Coroana islandeza a explodat intre 2001 si 2007, apreciindu-se cu aproape 90%, pentru ca dupa 2008 sa se prabuseasca cu 92%.