Comunitatea condamnata sa dispara de pe Pamant. Cum se va transforma planeta in urmatorii ani
Aproape nimeni in America nu a auzit de satul Kivalina din Alaska. Este o limba de nisip in Marea Bering, care nu exista pe harta statului american, ca sa nu mai vorbim de cea a SUA. Ceea ce nici nu este departe de adevar, avand in vedere ca, cel mai probabil in 10 ani, asezarea va fi inghitita de ape, scrie BBC.
Patru sute de eschimosi traiesc in prezent in satul Kivalina, in cabine de tabla care au inlocuit igluurile, si a caror existenta depinde de vanat si pescuit.
Marea le-a fost singurul sprijin generatii la rand, dar in ultimii 20 de ani topirea masiva a gheturilor arctice i-a facut extrem de vulnerabili in fata eroziunii coastelor. Nu mai exista nici gheata subtire care le proteja tarmul de puterile distructive ale furtunilor care fac ravagii toamna si iarna, iar bancurile de nisip din Kivalina s-au diminuat semnificativ.
O furtuna puternica de acum doi ani a dus la evacuarea de urgenta a intregii populatii de pe insula, iar specialistii estimeaza ca, pana in 2025, Kivalina nu va mai putea fi locuita.
Povestea din Kivalina nu este unica in lume. Temperaturile record care se inregistreaza in zona arctica incalzesc Alaska de doua ori mai repede decat restul Statelor Unite. Topirea ghetii, cresterea nivelului marii si eroziunea coastei au dus trei locuinte in pragul distrugerii iminente, in timp ce alte opt sunt in pericol.
Rezolvarea problemei locuitorilor din Kivalina are si un pret. Guvernul SUA estimeaza ca relocarea intregului sat ar costa pana la 400 de milioane de dolari, bani care ar fi folositi pentru construirea de drumuri, de case si a unei scoli, intr-un loc mai ferit de furia marii. Insa nu exista niciun semn care sa indice ca acesti bani vor veni din fonduri publice.
Presedintele consiliului local din Kivalina, Colleen Swan, a declarat ca triburile de indigeni platesc pretul pentru o problema pe care nu au creat-o ei.
„Daca mai suntem aici in urmatorii 10 ani, fie asteptam inundatia si murim, fie plecam in alta parte. Guvernul SUA ne-a impus aceasta viata salbatica, ne-a impovarat si acum se asteapta sa ne strangem lucruile si sa plecam. Ce alt guvern ar face acest lucru?”, se intreaba retoric reprezentantul asezarii.
Gheata de pe mare a inceput sa se topeasca din luna martie, mult prea devreme pentru zona arctica. Apa a inghetat din nou ulterior, dar gheata a fost prea subtire pentru a le permite vanatorilor de balene si de foci sa o traverseze, asa incat sezonul de vanatoare a fost distrus.
Pentru prima data in ultimele zeci de ani, nicio balena nu a fost prinsa in acest an. Unul dintre cei mai experinentati vanatori spune ca in anii trecuti, gheata avea trei metri grosime. Acuma abia atinge un metru.
Specialistii estimeaza ca, in cateva zeci de ani, in Oceanul Arctic nu se va mai gasi gheata in timpul verii. Ritmul cu care cresc temperaturile in zona arctica nu se mai intalneste nicaieri pe planeta.
Pe acelasi subiect: