Propunerea va fi urmată de o perioadă de discuţii care va dura până în septembrie, dar survine după ce Germania şi Franţa au insistat pentru schimbări la nivel înalt.

Într-o scrisoare trimisă UE în februarie, ambele guverne au declarat că reglementările referitoare la fuziunile ar trebui modificare, deoarece firmele europene se luptă din ce în ce mai mult cu firme care beneficiază de ”sprijin substanţial de la stat”.

Influenţa statului a fost adesea discutată în UE, dar pandemia a făcut ca problema să fie şi mai presantă, deoarece multe companii au nevoie de numerar.

”Avem nevoie de instrumentele potrivite pentru a ne asigura că subvenţiile externe nu denaturează piaţa noastră, la fel cum procedăm cu subvenţiile naţionale”, a declarat miercuri Margrethe Vestager, vicepreşedintele Comisiei Europene, scrie News.ro.

În acest moment, când guvernele încearcă să cumpere participaţii la companii europene, acest proces trebuie să fie aprobat de Comisia Europeană în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Cu toate acestea, această legislaţie nu acoperă firmele care primesc sprijin din partea guvernelor străine.

”Intră mulţi bani în Uniune”, a spus Vestager reporterilor, adăugând că acesta este motivul pentru care echipa ei are nevoie de instrumente noi pentru a supraveghea acest proces şi pentru a se asigura că acest lucru contribuie la condiţii de egalitate din regiune.

În ultimii ani a existat un interes larg pentru firmele europene, inclusiv în sectorul tehnologic, în special de la companii din China.

În 2016, gigantul tehnologic chinez Tencent a cumpărat o participaţie majoritară la producătorul finlandez de jocuri mobile Supercell, iar Midea, un producător chinez de aparate electrice, a cumpărat firma germană de robotică Kuka. Mai recent, Ant Financial, afiliata din domeniul tehnologic financiar al Alibaba, a cumpărat platforma britanică de schimb valutar WorldFirst.

Comisia Europeană a anunţat miercuri că, în 2016, 3% dintre companiile europene erau deţinute sau controlate de investitori non-UE, reprezentând 35% din totalul activelor.

”Mai recent, a existat o creştere a investiţiilor şi din ţări terţe, altele decât investitorii tradiţionali precum Statele Unite şi Canada. Investiţiile companiilor de stat au crescut rapid în ultimii ani”, a declarat instituţia.

Comisia intenţionează să promoveze legislaţia nouă în 2021, pe baza discuţiilor care au început miercuri.