Compania americano-norvegiană Kolos susţine că a strâns deja “câteva milioane de dolari” pentru proiect, de la investitori privaţi norvegieni, iar în prezent lucrează cu bănci americane de investiţii pentru asigurarea restului de fonduri necesare.

Suma record de care este nevoie pentru investiţie se datorează costurilor mari cu energia pentru a asigura bună funcţionare a serverelor care vor stoca datele.

Într-o prima faza a proiectului, Kolos trebuie să asigure 70 de MW, urmând că în 10 ani să adauge module care să asigure mai mult de 1.000 MW.

Se presupune că divizia de procesare a datelor pe care Amazon o deţine în Ashburn, Virginia, are deja o putere de 1.000 MW, însă serverele sale nu sunt grupate într-un singur cluster. 

Facebook şi-a deschis, de asemenea, cel mai mare centru de date pe care îl deține la aproximativ 385 km de Ballangen, la Lulea, în Suedia, încă din 2013, dar acesta este limitat la doar 120 MW.

Când va fi finalizat, centrul de la Ballangen se va întinde pe 600.000 metri pătraţi, va avea 4 etaje şi va depăşi recordul deţinut în prezent de o facilitate asemănătoare din Langfang, China.

Compania norvegiană va beneficia de fibra optică instalată de-a lungul unei căi ferate folosite pentru transportul minereurilor de fier către Suedia. Recent, UE şi Norvegia au investit în dezvoltarea mai multor proiecte hidroenergetice în regiune. De asemenea, în zona sunt şi câteva ferme de energie eoliană.

“Aici este cel mai scăzut cost al energiei din Europa şi 100% din energia folosită este regenerabilă. Este o regiune a planetei care se menţine rece pe toată durata anului şi are şi umiditatea ideală, astfel încât serverele se menţin reci fără a fi nevoie de un mecanism artificial pentru a le răci”, a spus Mark Robinson, unul dintre directorii Kolos.

“Avem, de asemenea, acces nelimitat la apă rece, că sursă alternativă de răcire. În plus, universitatea din apropiere, care şcolarizează anual în jur de 200 de studenţi în ştiinţe tehnologice, este o sursă importantă de specialişti care ar putea lucra aici”, a adăugat Robinson.

Potrivit lui Robinson, compania are deja sprijinul a cinci consilieri locali, precum şi pe cel al ministrului norvegian pentru mediu şi climă, Vidar Helgesen.

“Vrem să vedem mai multe proiecte de acest fel şi susţin această idee, aşa cum susţin şi altele. Am redus taxele tocmai pentru a facilita dezvoltarea de astfel de centre de date în Norvegia şi susţinem astfel de proiecte”, a spus ministrul Helgesten, pentru BBC.