"Am realizat un studiu care incearca sa creioneze o mica strategie nationala in perioada premergatoare TTIP. Acest studiu nu face referire la acord, pentru ca nu este inca incheiat, ci la ce pasi esentiali trebuie sa faca mediul de afaceri din Romania, decidentii politici, alte institutii implicate pentru a fi total pregatiti pentru a beneficia de acest acord comercial", a explicat marti Lucian Cernat, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, comertul extra-european poate avea impact direct asupra unor indicatori esentiali, si anume crearea de locuri de munca, salarii, sau capacitatea de a sustine intreprinderile mici si mijlocii.

Oficialul european a explicat faptul ca o firma exportatoare plateste salarii mai mari cu 5% pana la 16% decat o firma identica, dar care nu exporta.

In plus,"pentru a calibra mai bine strategia nationala de export, mai ales in Romania, trebuie sa incepem sa ne cunoastem mai bine exportatorii", a mai spus Cernat.

Astfel, studiul prezentat de reprezentantul Comisiei Europene propune 10 prioritati pentru Romania catre o strategie nationala "Fii pregatit pentru TTIP".

Printre aceste prioritati se numara identificarea celor peste 1.000 de exportatori directi catre Statele Unite ale Americii (SUA), pentru a se determina care sunt principalele bariere non-tarifare care ii impiedica sa exporte mai mult, mai des si o gama mai larga de produse.

De asemenea, trebuie identificate mai multe firme romanesti care sa exporte in SUA, cele 6.500 de firme romanesti care exporta catre alte destinatii din afara Europei pentru a vedea care sunt motivele pentru care nu exporta in SUA, dar si firmele de de servicii care ar putea largi baza de export a economiei romanesti.

In plus, din raport mai reiese ca trebuie identificati si eliminati factorii care mentin, in Romania, costurile de export maritim peste media europeana.

Totodata, este necesara relansarea agentiei de promovare a exporturilor romanesti si folosirea firmelor exportatoare actuale drept catalizatori pentru crearea unor clustere de export sau a unor lanturi de productie locala care sa genereze un numar mai mare de exportatori directi sau indirecti.

TTIP, cel mai mare pact comercial la nivel mondial

Anul 2016 este considerat crucial pentru obtinerea de progrese in negocierile pe tema Tratatului Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), in contextul in care in Statele Unite vor avea loc alegeri prezidentiale in noiembrie, iar mandatul presedintelui Barack Obama se va incheia in ianuarie 2017.

Presedintele american Barack Obama si liderii Uniunii Europene au lansat, in iunie 2013, negocierile pentru un acord de liber schimb care ar putea fi unul dintre cele mai mari pacturi comerciale la nivel mondial.

Discutiile pentru un acord comercial transatlantic au inceput pe fondul estimarilor ca acesta ar putea aduce beneficii economice de peste 100 de miliarde de dolari pe an atat in economia americana, cat si in cea a Uniunii Europene. Acordul ar putea duce la crearea a 400.000 de locuri de munca in Uniunea Europeana.

Unul dintre principalele obstacole in negocierile pe tema acordului menit sa reduca barierele comerciale dintre Europa si SUA si sa armonizeze legislatia este o clauza privind protectia investitiilor solicitata de partea americana.

In Europa, exista temeri ca multinationalele americane ar putea invoca mecanismul reglementarii disputelor pentru a contesta reglementarile comunitare din industria alimentara, din domeniul muncii si al mediului inconjurator.

Initiatorii proiectului mizeaza pe cresterea schimburilor comerciale cu cel putin 100 de miliarde de dolari (91 miliarde de euro) anual, pe ambele maluri ale Atlanticului.

De ce se teme Europa

Negocierea acordului comercial gigant inrte cele doua blocuri economice, care ar crea, pentru prima data, o piata transatlantica de 800 de milioane de persoane si ar uni aproape jumatate din economia lumii, a starnit numeroase proteste in Europa.

Ungaria, prin vocea premierului Viktor Orban, a fost prima tara care si-a anuntat pozitia impotriva TTIP, daca intelegerea comerciala intre SUA si UE va afecta jurisdictia instantelor ungare in conflictele legate de comert.

Orban s-a referit in special la situatiile in care procesele legate de comert vor fi rezolvate de instantele nationale sau vor fi “tarate” intr-o instanta din afara Ungaiei.

“Nu putem sa sustinem nicio intelegere de liber schimb care sa mute jurisdictia din sistemul judiciar din Ungaria intr-un loc necunoscut noua, in care nu avem nicio sansa sau, cel putin, nu vedem nicio posibilitate de a avea reguli corecte”, declara Orban recent.

Opozantii acestui parteneriat se tem de faptul ca multinationalele americane ar putea folosi un mecanism de rezolvare a disputelor intre investitor si stat – ISDS pentru a contesta legislatia europeana referitoare la restrictiile comertului liber.

Orban sustine ca este nevoie de precautie si a avertizat ca nu va accepta o intelegere care este impotriva intereselor Ungariei. “Cea mai importanta problema, pe langa cum afecteaza acest lucru fiecare sector, este daca in urma acestui acord comercial Ungaria isi pierde o parte din suveranitate”, a mai spus premierul de la Budapesta.

Totodata, oficiali francezi au avertizat ca negocierile cu SUA vor fi "foarte lungi si complicate", cu discutii dure in domenii sensibile, precum agricultura, si cu solicitari europene pentru un acces mai mare la contracte in sectorul public american.