Costurile totale ale programului financiar de sustinere a statului cipriot se situeaza la 23 de miliarde de euro si nu la 17 miliarde de euro, cat s-a estimat initial, potrivit unui proiect de raport in care Comisia Europeana evalueaza sustenabilitatea datoriei Ciprului.

Documentele, datate 9 aprilie, au fost obtinute de Financial Times si postate pe site-ul cotidianului britanic, transmite Mediafax.

"Se estimeaza ca inchiderea Laiki Bank si implicarea creditorilor fara garantii (junior debt) si schimbul de actiuni pentru depozite in cazul celor negarantate la Bank of Cyprus ar putea genera un impact de 10,6 miliarde de euro", se arata proiectul de raport. 

Laiki a fost inchisa, iar sumele garantate din depozite, de pana la 100.000 de euro, au fost transferate catre Bank of Cyprus.

Deponentii Laiki ar putea inregistra pierderi de pana la 80% din sumele mai mari de 100.000 de euro pe care le au in conturi, au declarat, recent, reprezentanti ai autoritatilor cipriote. 

In cazul Bank of Cyprus, deponentii cu mai mult de 100.000 de euro vor afla in septembrie cu exactitate cat vor pierde din sumele care depasesc acest prag de garantare, banca centrala din Cipru anticipand un procent intre 37,5% si 60%. 

Documentele Comisiei Europene arata ca Cipru va trebui sa suporte integral costurile mai mari. Astfel, contributia Ciprului la programul financiar a urcat de la 7 miliarde de euro in varianta initiala la 13 miliarde de euro. 

"Comisia Europeana, in legatura cu Banca Centrala Europeana, estimeaza ca necesarul brut de finantare al Ciprului se ridica la 23 de miliarde de euro pe parcursul programului de trei ani, 2013-2016. Acest total include necesarul de recapitalizare pentru sectorul bancar, rascumpararea datoriei care ajunge la maturitate, precum si necesarul fiscal", noteaza executivul comunitar. 

Pe langa impactul de 10,6 miliarde de euro din restructurarea sectorului bancar, Cipru trebuie sa genereze din vanzarea de active alte 1,8 miliarde de euro. Astfel, guvernul de la Nicosia va fi nevoit sa obtina din privatizari 1 miliard de euro pana in 2016 si alte 400 de milioane de euro ulterior.  Statul trebuie sa obtina si 400 de milioane de euro din vanzarea "rezervei de aur in exces" de la banca centrala, se arata in evaluarea privind sustenabilitatea datoriei.

Potrivit calculelor Financial Times, Cipru ar trebui sa vanda 10 tone din cele 13,9 tone aflate in rezervele bancii centrale pentru a obtine suma vizata. Fondurile ar fi urmat sa fie transferate catre stat prin intermediul unei plati exceptionale a profitului obtinut din vanzare.  Banca centrala a Ciprului a negat, joi, vanzarea aurului din rezerve, insa ulterior un purtator de cuvant al guvernului a admis ca este o varianta luata in calcul.  Cipru trebuie sa creasca si taxe, precum impozitul pe profit sau cel pe venituri de capital, masura care ar urma sa aduca pana la 600 de milioane de euro pe parcursul programului.  Guvernul va incuraja investitorii locali (banci, companii de asigurari si companii de stat) sa rostogoleasca obligatiuni guvernamentale de pana la 1 miliard de euro pe parcursul programului de finantare cu zona euro si FMI. 

O restructurare a termenilor imprumutului primit de Cipru de la Rusia in 2011, de 2,5 miliarde de euro, ar reduce costurile guvernului cu 100 de milioane de euro, se arata in raport. 

Comisia Europeana estimeaza ca economia Ciprului se va contracta cu 8,7% in acest an si cu 3,9% anul urmator, urmand sa revina la o crestere modesta, de 1,1%, din 2015. Anul trecut, PIB al Ciprului a scazut cu 2,4%. 

Bank of Cyprus este prezenta in Romania printr-o sucursala supravegheata de banca centrala din Cipru. Depozitele constituite la Bank of Cyprus Romania sunt garantate de guvernul din Cipru pana la pragul de 100.000 de euro. Laiki este prezenta in Romania prin subsidiara Marfin Bank Romania.