O noua runda de incertitudine in criza datoriilor din Europa ar putea creste costurile de finantare pentru banci si ar putea declansa iesiri de depozite mari si fonduri din tarile cu banci mai slabe sau cu guverne aflate intr-o pozitie fiscala mai dificila, a declarat adjunctul economistului sef al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Jeromin Zettelmeyer, citat de Bloomberg. 

Europa de Est s-a bazat pe capitalul strain si accesul usor la credit si piete de export pentru o crestere economica de peste 5% pe an inainte de criza din 2008. Acordul de ajutor financiar pentru Cipru, in care tarile zonei euro si FMI au impus pierderi asupra depozitelor mari din bancile cipriote in schimbul unui pachet de imprumuturi de 10 miliarde de euro, ar putea conduce la iesiri de capital si crestere mai slaba in tari precum Italia sau Spania, a spus Zettelmeyer. 

"Acestea sunt tari foarte importante si foarte mari, astfel ca daca in UE va avea loc o incetinire din acest motiv, vor fi afectate si tarile din Europa de Est in care activeaza BERD. Riscurile sunt mai ridicate decat am crezut", a spus el.  BERD a estimat in ianuarie ca economia Europei de Est va inregistra o crestere de 3% in acest an, fata de 2,6% anul trecut.  "Ultimele noastre prognoze luau in calcul o revenire a PIB in primul trimestru. Este extrem de dificil de spus daca aceasta presupunere a fost invalidata de episodul din Cipru sau nu", a afirmat Zettelmeyer. 

UE nu facut suficient pentru a oferi asigurari ca formula folosita in Cipru a fost o solutie doar pentru acest caz, a spus economistul BERD. 

Chiar daca salvarea Ciprului a cauzat ingrijorare pe pietele financiare ca Slovenia ar putea fi urmatorul stat din zona euro care sa aiba nevoie de ajutor, fosta tara iugoslava ar putea evita un pachet financiar extern, "daca guvernul face ce trebuie", a declarat Zettelmeyer. 

Bancile din Europa de Est, spre deosebire de Cipru, nu au o dependenta majora de depozitele mari. 

Slovenia ar putea deveni al saselea stat din zona euro care cere ajutor financiar. Creditele neperformante au explodat in urma colapsului pietei imobiliare si se situeaza in prezent la circa 20% din PIB.  Investitorii se tem ca guvernul nu va reusi sa implementeze un plan pentru sustinerea bancilor si va pierde accesul la pietele financiare, iar costurile de imprumut ale Sloveniei au crescut puternic intr-o perioada in care statul planifica o emisiune de obligatiuni pe pietele internationale.