În cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii comunităţii britanice de afaceri din România, premierul Ludovic Orban a subliniat angajamentul pe termen lung al ţării noastre în direcţia dezvoltării relaţiilor bilaterale, odată cu ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie.

Totodată, şeful Executivului a accentuat faptul că Parteneriatul Strategic dintre cele două ţări va continua să reprezinte un reper esenţial al prosperităţii, dar şi al securităţii comune, în spaţiul euro-atlantic, şi o expresie a valorilor comune pe care le împărtăşesc România şi Regatul Unit.

Potrivit sursei citate, întâlnirea, găzduită de ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a prilejuit un dialog deschis cu oamenii de afaceri prezenţi, cu privire la politicile economice şi sociale ale Executivului, precum şi legat de perspectivele dezvoltării unor proiecte investiţionale în România.

În acest context, prim-ministrul Ludovic Orban a arătat că Guvernul va depune toate eforturile necesare pentru asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii cadrului fiscal-bugetar, în sprijinul activităţilor generatoare de valoare adăugată şi locuri de muncă în economie. Predictibilitatea reprezintă o condiţie esenţială a dezvoltării durabile a investiţiilor şi contribuie la funcţionarea eficientă a mecanismelor de piaţă, în beneficiul consumatorilor.

În cadrul întrevederii a mai fost remarcat faptul că Marea Britanie se află între primele zece surse de investiţii străine în economia românească şi reprezintă a cincea destinaţie la nivel global pentru exporturile României. De asemenea, investiţiile britanice din România contribuie la competitivitatea internaţională a economiei noastre şi susţin, la rândul lor, ecosisteme importante de întreprinderi mici şi mijlocii.

Nu în ultimul rând, prim-ministrul Orban a exprimat angajamentul ferm al Guvernului cu privire la implementarea unor politici publice prietenoase cu toţi investitorii din economia României.

Ce se schimbă de la 1 februarie

Brexitul se va produce vineri, adică la 1.317 de zile după decizia britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană. Ce se va schimba însă de la 1 februarie?

Schimburile cotidiene între Regatul Unit şi Uniunea Europeană vor continua la fel ca înainte, până la finalul lui 2020. În timpul acestei perioade de tranziţie de 11 luni, Londra şi Bruxellesul îşi vor negocia viitoarea relaţie. AFP sintetizează câteva modificări care vor interveni însă până atunci.

Vineri la miezul nopţii (23:00 GMT), Uniunea Europeană va pierde, pentru prima dată, un stat membru, care este unul dintre cele mai mari şi cele mai bogate ţări din blocul comunitar.

Odată cu plecare a 66 de milioane de locuitori, populaţia UE se va reduce până la 446 de milioane. Teritoriul Uniunii Europene va scădea cu 5,5%, potrivit Agerpres.

Dacă Regatul Unit ar decide cândva să revină în UE, ţara ar trebui să se supună procedurii de aderare obişnuite.

La Bruxelles, retragerea Union Jack (drapelul Regatului Unit, n.red.) în faţa Parlamentului European va simboliza o schimbare reală: Regatul Unit părăseşte Uniunea Europeană şi devine o ''ţară terţă''.

Dintre cele 73 de locuri în Parlamentul European deţinute de britanici şi care vor rămâne vacante, 27 vor fi redistribuite, iar 46 vor fi rezervate viitoarelor noi state membre.

Londra nu va mai avea dreptul de a prezenta un candidat la postul de comisar european. De altfel, deja nu mai există un reprezentant britanic în Colegiul comisarilor, premierul Boris Johnson refuzând să propună unul în noua Comisie Europeană.

Şeful executivului britanic nu va mai fi invitat la Consiliile Europene, iar membrii guvernului nu vor mai participa la reuniunile ministeriale ale UE.

În calitate de cetăţeni ai unei ţări terţe, britanicii nu vor mai putea pretinde posturi de funcţionari la Bruxelles. Aceia dintre ei care au obţinut o dublă naţionalitate vor putea rămâne în funcţii.

În schimb, Regatul Unit, al doilea contributor net la bugetul Uniunii Europene, după Germania, va continua să plătească până la finalul perioadei de tranziţie.

Potrivit ONU, în jur de 1,2 milioane de cetăţeni britanici trăiesc într-o ţară din UE27, în special în Spania, Irlanda, Franţa, Germania şi Italia.

Conform Biroului britanic de statistică, 2,9 milioane de cetăţeni din UE27 trăiesc în prezent în Regatul Unit, ceea ce înseamnă 4,6% din populaţie.

În virtutea acordului de retragere, expatriaţii aflaţi de o parte şi de cealaltă a Canalului Mânecii înaintea încheierii perioadei de tranziţie îşi vor păstra drepturile de a locui şi de a munci în ţara-gazdă.

Cetăţenii europeni rezidenţi în Regatul Unit trebuie să se înregistreze pentru a beneficia de aceste drepturi. Pentru britanicii care trăiesc în Uniunea Europeană, procedurile diferă de la o ţară la alta.

Libera circulaţie se va aplica până la finalul lui decembrie 2020. Detaliile drepturilor reciproce vor fi negociate după Brexit.

Regatul Unit a negociat deja, în ultimii ani, termenii retragerii sale cu o echipă operativă din partea Comisiei Europene condusă de către Michel Barnier. Negocierile vor intra însă într-o nouă fază după ziua de vineri, 31 ianuarie 2020. Regatul Unit se va supune dreptului UE şi Curţii de Justiţie a UE până la sfârşitul tranziţiei.

Michel Barnier poartă discuţii cu statele membre pentru a definitiva un mandat de negociere pentru relaţia viitoare cu Londra, în special la nivel comercial.