"Îngrijorările legate de economia mondială au revenit", a comentat Alan Skrainka, analist la Cornerstone Wealth Management.

Această frază pare să exprime într-un mod concis sentimentul care predomină pe pieţele bursiere, care au înregistrat luni scăderi semnificative, comentează AFP, preluată de Agerpres.

Această evoluţie este cu atât mai neaşteptată cu cât, până vineri, tendinţa de creştere înregistrată de indicii bursieri de la începutul anului nu părea să fie pusă sub semnul întrebării nici de dosarul Brexit şi nici de tensiunile comerciale dintre Washington şi Beijing.

La Tokyo, indicele Nikkei a terminat şedinţă cu o cădere de 3,01%, în timp ce bursa de la Hong Kong a pierdut 2,03% iar cea de la Shanghai a înregistrat o scădere de 1,97%.

Bursele europene au urmat aceeaşi tendinţă, chiar dacă pierderile lor au fost mai modeste, în jurul orei 9:15 GMT bursa de la Paris înregistra o scădere de 0,66%, în timp ce bursa de la Londra afişa o scădere de 0,47% iar cea de la Frankfurt un declin de 0,43%.

Vineri seara, toţi cei trei indici principali de pe Wall Street au cunoscut cea mai proastă şedinţă din acest an, indicele Nasdaq înregistrând o pierdere de 2,50%, în timp ce indicele Dow Jones a pierdut 1,77% iar S&P 500 a pierdut 1,90%.

Motivul pare să fi fost publicarea unor date statistice europene dezamăgitoare, în special în Germania.

"Toate aceste date confirmă ceea ce ştiam deja: economia mondială încetineşte, după un deceniu de creştere alimentat de relaxarea monetară a marilor bănci mondiale", a comentat Jeffrey Halley, analist la firma de brokeraj Oanda.

Decizia Rezervei Federale americane de a renunţa să mai majoreze în acest an dobânda de politică monetară, ţinând cont de încetinirea economică, a generat şi ea pesimism pe bursă. În plus, Banca centrală americană şi-a revizuit, în jos, estimările privind evoluţia primei economii mondiale, mizând pe un avans al PIB de 2,1% în acest an, faţă de 2,3% cât estima în decembrie.

Luni, semnele de întrebare cu privire la riscul unei recesiuni americane au fost alimentare de publicarea unui studiu bazat pe un panel de 55 de economişti. Chiar dacă riscurile unei recesiuni până în 2020 rămân slabe, trei sferturi din economiştii intervievaţi şi-au revizuit prognozele de creştere, mizând, în medie, pe o creştere a PIB-ul SUA de 2,4% în acest an, după un avans de 2,9% în 2018.

FMI: Războiul comercial SUA-China, cel mai mare risc la adresa stabilităţii pe plan global

Războiul comercial dintre SUA şi China reprezintă cel mai mare risc la adresa stabilităţii pe plan global şi este necesară stabilitate fiscală pentru a răspunde şocurilor economice din Europa, a afirmat luni prim-adjunctul directorului general al Fondului Monetar Internaţional, David Lipton.

"Evident, aceasta nu este doar problema Europei, şi SUA trebuie trebuie să-şi pună în ordine politica fiscală. Tensiunile dintre SUA şi China reprezintă cel mai mare risc la adresa stabilităţii pe plan global", a declarat Lipton la o conferinţă desfăşurată la Lisbona.

Acesta a adăugat că în Europa capacitatea de stabilizare fiscală trebuie să fie în centrul eforturilor de reducere a riscurilor şi este crucial "să se răspundă şocurilor macroeconomice şi să fie îmbunătăţită politica monetară şi fiscală".

"În absenţa acestor măsuri, zona euro va rămâne super dependentă de politicile monetare de stabilizare iar prea mult din povara răspunsului la criză va cădea pe statele individuale, iar capacitatea lor de a răspunde depinde de spaţiul fiscal al fiecărei economii", a explicat oficialul FMI.

De asemenea, a declarat Lipton, planificata ieşire a Marii Britanii din UE sporeşte incertitudinile din Europa şi de pe plan global.

Referindu-se la recenta încetinire a economiei europene, oficialul FMI a afirmat că fiecare stat membru al UE ar trebui "să-şi întărească sistemele de apărare înaintea unei potenţiale scăderi a activităţii economice", inclusiv acele ţări care nu şi-au rezolvat "vulnerabilităţile evidente", în special Italia.

"O recesiune semnificativă ar putea afecta foarte mult aceste ţări deoarece nu vor fi pregătite. Slăbiciunile lor ar putea afecta semnificativ obiectivul de convergenţă al UE în privinţa standardelor, a productivităţii şi al bunăstării pe plan naţional", a avertizat Lipton.