Pentru acest an FMI si-a mentinut la 1,5% estimarea de crestere a economiei franceze, in linie cu prognoza Guvernului de la Paris, dar pentru anul viitor se asteapta la un avans de 1,25%, fata de 1,5% previzionat anterior.

Investitiile in afaceri vor fi afectate de incertitudinile provocate de referendumul din Marea Britanie, care a sporit volatilitatea de pe pietele financiare, se arata in raportul FMI.

Deficitul public al Frantei va scadea la 3% din PIB in 2017, de la un deficit estimat la 3,3% din PIB anul acesta, previzioneaza FMI. Desi deficitul va fi in linie cu limita autorizata de 3% din Produsul Intern Brut stabilita de UE, va fi peste nivelul de 2,7% din PIB in 2017, la care s-au angajat autoritatile franceze.

Ministrul francez de Finante, Michel Sapin, se asteapta ca pana in 2017 deficitul sa revina sub 3% din PIB, dar economistii preconizeaza un deficit de 3,2% in 2017 si de 3% in 2018.

In acelasi timp, previziunile pentru Italia sunt si mai sumbre, in urma referendumului din Marea Britanie. A treia economie a zonei euro va inregistra o crestere de "sub 1% in 2016 si de aproximativ 1% in 2017", fata de estimarea precedenta ce indica un avans de 1,1% anul acesta si de 1,25% anul viitor, se arata in raportul FMI. In 2015 PIB-ul Italiei a urcat cu 0,8%.

Italia nu va reusi sa reduca decalajul fata de alte economii europene chiar daca recentele reforme vor fi implementate deplin. Numai in jurul anului 2025 PIB-ul Italiei va ajunge la nivelul inregistrat inaintea crizei, avertizeaza institutia financiara internationala. Rata somajului ar urma sa scada la 10,9% anul viitor, de la 11,4% anul acesta, estimeaza FMI.

Institutia solicita autoritatilor sa continue reformele pentru a preveni amenintarea unei crize in sistemul bancar si pentru a stimula cresterea economiei. ''Reformele din sectorul financiar sunt critice pentru a intari stabilitatea financiara si a sprijini redresarea'', apreciaza institutia financiara internationala.

In conditiile in care bancile italiene au in portofolii credite neperformante in valoare de aproximativ 360 de miliarde de euro, Guvernul de la Roma a discutat cu autoritatile de reglementare solutii pentru sprijinirea institutiilor financiare, pe fondul scaderii actiunilor in urma referendumului la care britanicii au votat pentru iesirea din UE.

Guvernatorul Bancii Centrale a Italiei, Ignazio Visco, a declarat, vineri, ca nu exclude o interventie publica in sprijinul sectorului bancar. La randul sau, ministrul italian de Finante, Pier Carlo Padoan, a dat asigurari ca Executivul de la Roma analizeaza toate posibilitatile pentru a sprijini sectorul bancar fara a incalca reglementarile UE.

Banca Centrala Europeana estimeaza ca 7,1% din creditele bancare din zona euro erau neperformante la finele lui 2015, un raport de aproape cinci ori mai mare decat cel inregistrat in SUA. Italia si Grecia se afla in cea mai proasta situatie.