Parlamentul, reunit marţi în plen la Strasbourg, a adoptat prin vot o rezoluţie care stabileşte că ”nu s-au înregistrat suficiente progrese” în privinţa drepturilor cetăţenilor, relaţiilor între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord şi a stingerii obligaţiilor financiare ale Londrei care să permită negocierilor să treacă la discutarea relaţiilor viitoare în domeniul comercial şi al securităţii, la care Londra abia aşteaptă să treacă.

Următoarea rundă a negocierilor, a cincea, urmează să aibă loc săptămâna viitoare.

Doar dacă nu au loc progrese majore, ei îi îndeamnă pe şefii de stat şi de guverne UE, care se reunesc într-un summit european, în perioada 19-20 octombrie, să amâne trecerea negocierilor în a doua fază.

Observatori consideră că asemenea progrese importante sunt puţin probabile. Rezoluţia a fost adoptată cu 557 la 92 de voturi şi 29 de abţineri.

Mai mulţi europarlamentari britanici au acuzat faptul că disensiunile britanice afectează negocierile şi au îndemnat-o pe Theresa May să ”pună Marea Britanie prima” (”Britain first”) şi să evite ”certurile” interne, relatează BBC.

Însă Nigel Farage a acuzat UE că ”trataează Regatul Unit ca pe un ostatic”.

Acest vot nu are un caracter constrângător, ci reprezintă o şansă de a ”lua temperatura politică”, potrivit lui Adam Fleming de la BBC.

Guvernul britanic insistă că există o nouă dinamică în negocieri, după discursul susţinut de May luna trecută la Florenţa, în Italia, şi un ”impuls real” în negocieri.

Cei 751 de europarlamentari nu au vreun rol oficial în negocierea Brexitului, însă ei se vor pronunţa prin vot asupra acordului final de ieşire a regatului din Uniune.

Trei subiecte prioritare, fără soluții

Uniunea vrea să treacă la următoarea fază a negocierilor după ce Consiliul European stabileşte că s-au înregistrat suficiente progrese în cele trei dosare cheie.

Potrivit textului susţinut de principalele grupuri politice, Parlamentul ”este de părere că în a patra rundă de negocieri (de la 25 la 28 septembrie) nu s-au înregistrat progrese suficiente” în cele trei dosare prioritare.

Este vorba despre drepturile cetăţenilor europeni instalaţi în Regatul Unit, despre problema Irlandei şi provinciei britanice Irlanda de Nord - mai ales frontiera lor comună - şi despre stingerea obligaţiilor financiare ale Regatului Unit, evaluate la Bruxelles undeva între 60 şi 100 de miliarde de euro.

De aceste trei dosare sensibile, eurodeputaţii profită pentru a-şi stabili ”liniile roşii”. Ei notează că ”discriminări” au avut deja loc ”în Regatul Unit şi în anumite alte state membre” UE şi că ”acestea au repecusiuni asupra vieţii de zi cu zi, limitând exercitarea efectivă a drepturilor lor”.

Ei abandonează astfel ideea unei ”perioade de tranziţie” de aproximativ doi ani după data oficială a Brexitului, aşteptat pe 29 martie 2019, propusă de premierul britanic Theresa May în recentul său discurs de la Florenţa, în Italia.

Potrivit deputaţilor europeni, această perioadă de ajustare va avea loc doar în regimul ”acquisului comunitar” şi sub jurisdicţia Curţii de Justiţie a UE (CJUE). Însă britanicii exclud să se supună autorităţii CJUE odată ce se retrag efectiv din Uniune.

Rezoluţia este semnată de ”referentul” PE pentru Brexit Guy Verhofstadt, liderul grupului parlamentar al liberalilor şi de colegii săi preşedinţi ai PPE (dreapta, majoritari), S&D (socialişti), GUE/NGL (extrema stângă) şi Verzilor.

Evaluarea lor se alătură avertismentului preşedintelui Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker care a declarat, la summitul european de vineri de la Tallinn, că nu se aşteaptă - ”mai puţin în cazul unui miracol” - la ”progrese suficiente” până la sfârşitul lunii în vederea începerii discutării viitoarelor relaţii comerciale.

Michel Barnier, care a salutat ”noua dinamică” impusă în urma propunerilor pe care May le-a prezentat la Florenţa, recunoaşte că ”suntem încă departe de atinge acest moment - vor fi necesare mai multe săptămâni sau mai multte luni - în care să putem să constatăm progrese suficiente în privinţa principiului retragerii ordonate” a Regatului Unit.

Aceasta nu este însă şi opinia Theresei May, mai optimistă, care consideră că ”s-au făcut progrese bune”.

Parlamentul European este cel care are de spus ”ultimul cuvânt” în negocierile între Bruxelles şi Londra, el urmând să-şi dea - sau nu - unda verde acordului de retragere negociat.