Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, citat de AFP, 2018 a reprezentat un an record pentru astfel de transferuri, care adeseori reprezintă o sursă indispensabilă de venit pentru beneficiarii din ţările emergente, cu 529 miliarde de dolari, o creştere de 9,6% în decurs de un an.

În total, transferurile către străinătate între indivizi, incluzând şi pe cele destinate ţărilor bogate, s-au ridicat la 689 miliarde de dolari în 2018 faţă de 633 miliarde de dolari cu un an în urmă.

Fondurile spre Asia de Est şi Pacific au crescut cu 7%, iar cele destinate Asiei de Sud - cu 12%.

“Creşterea generală este stimulată de o îmbunătăţire a economiei şi a situaţiei ocupării forţei de muncă în SUA şi de o revenire a fluxurilor din ţările din Golf şi din Federaţia Rusă”, a subliniat Banca Mondială.

India a fost principala destinatară a acestor fonduri, cu 79 miliarde de dolari, urmată de China (67 miliarde), Mexic (36 miliarde), Filipine (34 miliarde) şi Egipt (29 miliarde).

Costurile pentru un transfer de 200 de dolari au fost de 7% în medie în primul trimestru al anului 2019, a mai spus Banca Mondială, care îşi exprimă regretul în mod regulat că aceste costuri sunt prea ridicate şi care doreşte reducerea acestora la 3% până în 2030.

Transferurile către Africa şi către insulele din Pacific rămân extrem de scumpe din cauza taxelor de peste 10%.

Băncile reprezintă cel mai scump mijloc de transfer (11% din costuri), urmate de oficiile poştale (peste 7%).

“Aceste transferuri sunt pe cale să devină principala sursă de finanţare externă a ţărilor emergente. Costul ridicat al remitenţelor reduce însă profitul care ar putea fi obţinut pe seama migraţiei”, a declarat Dilit Ratha, autorul principal al acestui raport al BM.